I.A.S.R

Iniţiativa Anarho-Sindicalistă din România

Uniunea Sovietica versus Socialism

Cand cele doua mari sisteme de propaganda ale lumii cad de comun acord asupra unor doctrine, este nevoie de un oarecare efort intelectual pentru a scapa de catusele sale. O astfel de doctrina spune ca societatea creata de Lenin si Trotki, si modelata in continuare de catre Stalin si succesorii lui, are o oarecare legatura cu socialismul intr-un sens semnificativ sau istoric. De fapt daca exista o relatie, este o relatie contradictorie. Este destul de clar de ce ambele sisteme de propaganda insista asupra acestei fantezii. De la originile sale, statul sovietic a incercat sa valorifice energiile propriei populatii si energiile celor asupriti din toata lumea, in serviciul oamenilor care au profitat de fermentul popular din Rusia in 1917 pentru a cuceri puterea de stat. O arma ideologica importanta angajata in acest scop, a fost afirmatia ca managerii de stat isi conduc propria societate si lumea intreaga spre idealul socialist; o imposibilitate, orice socialist – cu siguranta si orice marxist – ar fi inteles asta la un moment dat(multi au inteles). O minciuna de proportii colosale, cum istoria a aratat inca din primele zile ale regimului bolsevic. Birocrati de stat au incercat sa obtina legitimitate si sprijin prin exploatarea aurei idealului socialist si respectul pe care il detinea pe buna dreptate la aceea perioada, pentru a-si ascunde propriile practici in timp ce distrugeau orice vestigiu al socialismului. In ceea ce priveste cel de-al doilea sistem de propaganda, asocierea socialismului cu Uniunea Sovietica si statele sale client serveste ca o puternica arma ideologica folosita pentru a impune ascultare fata de institutiile statului capitalist. Pentru a se asigura ca necesitatea de a te vinde proprietarilor si managerilor acestor institutii va fi considerat lege naturala, singura alternativa e temnita “socialista”. Conducerea sovietica astfel se descrie ca socialista pentru a-si proteja dreptul la autoritate, alaturi de ideologii din occident ce adopta aceeasi pretentie in scopul de a preveni amenintarea unei societati mai libere. Se poate lua nota de un alt dispozitiv utilizat efectiv de catre ideologii capitalistmului de stat in serviciul puterii. Denuntarea asa numitelor “state socialiste”este plin de distorsiuni si de multe ori simple minciuni. Nimic nu este mai usor decat a denunta inamicul oficial si de a ii atribui orice crima: nu este nevoie de probe sau logica atunci cand paradele marsaluiesc. Astfel, dreptul de a mintii in slujba statului este pastrat si critica atrocitatilor si violentei de stat este subminat.

De asemenea, este demn de remarcat recursul intelectualitatii moderne inspre leninism in perioada de conflict sau revolta. Aceasta doctrina ofera “intelectualitatii radicale” dreptul de a detine puterea de stat si de a impune regula dura a “birocratiei rosii” sau “noua clasa” in ceea ce priveste analiza lui Bakunin cu un secol in urma. Ca si in statul bonapartist denuntat de Marx, ei devin “clerul statului”, o  “excrescenta parazitara asupra societatii civile” ce conduce cu un pumn de fier, “beating the people with the people’s stick” in cuvintele lui Bakunin. Nu este de mirare ca intelectualii gasesc tranzitia de la “comunism revolutionar”, la “sarbatorirea Occidentului” astfel de usoara, reluarea unui scenariu care a evoluat de la tragedie la farsa peste jumatate de secol trecut. In esenta, tot ceea ce sa schimbat este locul puterii. Dictonul lui Lenin, care spunea ca, “socialismul este doar monpolul capitalismului de stat facut in beneficiul intregului popor”. Terminologia discursului politic si social este vag si imprecis,  in permanent schimbat de alti ideologi. Totusi, acesti termeni au cel putin unele reziduuri din semnificatia originala. Incepand cu originile sale, socialismul a insemnat eliberarea oamenilor muncii de sub exploatare. Dupa cum teoreticianul marxist Anton Pannekoek a observat, “acest scop nu este atins si nu poate fi atins prin conducerea unei noi clase sociale care joaca rolul unui substituit al burgheziei, ci poate fi doar realizat de catre muncitorii insisi prin controlul direct asupra productiei.”

Controlul direct asupra productiei de catre muncitori reprezinta esenta socialismului, mijloacele pentru atingerea acestui scop au fost elaborate in mod regulat in perioadele de lupta revolutionara, impotriva opozitiei amare ale claselor dominante traditionale si “intelectualitatea revolutionara”, ghidata de principiile comune ale leninismului si managerialismul occidental, cum a fost adaptat la circumstantele in schimbare. Dar elementul esential al idealului socialist ramane:  transformarea mijloacele de productie in proprietatea producatorilor, asociati in mod liber si astfel, proprietatea sociala a persoanelor care s-au eliberat ei insisi de sub exploatarea de catre maestrul lor, ca un pas fundamental spre un domeniu mai larg al libertatii umane. Intelectualitatea leninista are o agenda diferita. Acestia se potrivesc descrierii lui Marx a “conspiratorilor”care “prejudiciaza procesul revolutionar in curs de dezvoltare pentru propriile interese”. Prin urmare profundul  dispret pentru iluminarea teoretica a muncitorilor cu privire la interesele lor de clasa, care include rasturnarea birocratiei rosii si crearea unor mecanisme de control democratic asupra productiei si a vietii sociale. Pe deoparte socialismul libertar nu se limiteaza la obiectivele sale de control democratic de catre muncitorii asupra productiei, ci cauta sa elimine toate formele de dominatie si ierarhie din fiecare aspect al vietii sociale si personale.

Antagonismul leninist asupra caracteristicilor esentiale ale socialismului a fost evident de la inceput. In Rusia revolutionara, sovietele (consiliile muncitoresti) si comitetele din fabrici au fost dezvoltate ca instrumente de lupta si eliberare, cu multe defecte, dar cu un potential bogat. Lenin si Trotki, dupa asumarea puterii, indata s-au dedicat eliminarii  potentialului liberator al acestor instrumente, instituind suprematia partidului. In practica, Comitetul Central si lideri sai conduceau,  exact asa cum a prezis Trotki ani mai devreme, asa cum Rosa Luxemburg si marxistii de stanga au avertizat la momentul respectiv si cum anarhisti au prezis cu un secol in urma. Inainte de a cuceri puterea de stat, conducerea bolsevica a adoptat o mare parte din retorica persoanelor care au fost angajate in lupta revolutionara de jos,dar angajamentele lor adevarate au fost destul de diferite. Acest lucru a fost evident inainte de a fi cristalizat si a devenit clar cand au asumat puterea de stat in octombrie 1917. Un istoric simpatetic bolsevicilor, E.H. Carr, scria ca “inclinatia spontana a muncitorilor sa organizeze comitete din fabrica pentru a interveni in gestionarea fabricilor si a mijloacelor de productie, a fost incurajat in mod inevitabil de o revolutie; a indus muncitorilor sa creada ca mijloacele de productie a tarii  apartin lor si ar putea fi operate de acestia la discretia lor si in folosul lor. Pentru muncitori, cum un delegat anarhist a spus : “Comitele din fabrici sunt celule ale viitorului … Ele, nu statul, ar trebui sa administreze intreprinderile.”

Dar preotii de stat stiau mai bine, si au miscat in distrugerea comitetelor din fabrici si reducerea sovietelor in organele lor de guvernare. Pe 3 noiembrie, Lenin a anuntat intr-un “Proiect Decret privind controlul muncitorilor” ca delegati alesi sa exercite un astfel de control, urmau sa “raspunda statului in mentinerea ordinii, disciplinei stricte si protectiei proprietatii.”Cu anul incheiat, Lenin spunea”am trecut de controlul muncitoresc la crearea Consiliului Suprem ale Economiei Nationale ” care are rolul de a inlocui, absorbi si prevaleaza masina de control muncitoresc”. “Insasi ideea de socialism este intruchipata in conceptul de control muncitoresc; un sindicalist mensevic se plangea, bolsevicii la fel se plangeau in timp ce prin actiunea lor participau la demolarea socialismului. Curand Lenin decreta ca liderii trebuiau sa isi asume”puteri dictatoriale” peste muncitori, care trebuie sa accepte “neconditionat supunerea unei singure vointe”şi “in interesul socialismului, trebuiau sa se supuna neconditionat vointei unice a liderilor proceselor muncii”. Lenin si Trotki au procedat cu militarizarea muncii, transformarea societatii intr-o armata a muncii supusa unei singure vointe, Lenin a explicat ca subordonarea muncitorului unei “autoritati individuale” este “sistemul care mai mult decat oricare alt sistem, asigura cea mai buna utilizare a resurselor umane” – sau ca Robert McNamara care a exprimat aceeasi idee, “luarea  deciziilor esentiale … trebuie sa ramana in partea de sus … adevarata amenintare pentru democratie nu vine de la overmanagement, dar de la undermanagement”. In acelasi timp,”factionalismul” – adica, orice minimum al libertatii de exprimare si organizare -a fost distrus “in interesul socialismului,”astfel incat termenul a fost redefinit pentru scopurile lui Lenin si Trotki. Care au procedat in crearea structurilor de baza proto-fasciste convertite de catre Stalin intr-una din ororile epocii moderne.

Imposibilitatea de a intelege ostilitatea intensa pentru socialism din partea  intelectualitatii leniniste (cu radacini in Marx, fara indoiala) si corespunzatoarea neintelegere a modelului leninist,a avut un impact devastator asupra luptei pentru o societate mai decenta in Occident si nu numai acolo. Este necesar de a gasi o modalitate de a salva idealul socialist de dusmanii ei in ambele centre de putere ale lumii, de cei care vor cauta mereu a fi preoti de stat si manageri sociali, distrugand libertatea in numele eliberarii.

articol de Noam Chomsky
Our Generation, Spring/Summer, 1986

3 responses to “Uniunea Sovietica versus Socialism

  1. Pingback: Sowjetunion versus Sozialismus « de|montage

  2. Durruti 26 mai 2011 la 22:25

    Salut,
    Din pacate nu avem, dar daca vrei sa iei legatura cu noi trimite un email la iasr@riseup.net sau pe live IM pe yahoo messenger la IASRomania@yahoo.com, multumim.

  3. anarchon 26 mai 2011 la 21:42

    Salut!
    Aveti si un forum sau ceva de genu`?

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 623 other followers

%d bloggers like this: