Nu suntem un popor. Suntem clase sociale.

Motto:  “Nu nesupunerea civila este problema noastra. Problema noastra este supunerea civila. Problema noastra este ca oamenii din toata lumea se supun ordinelor liderilor si milioane au murit din cauza acestei obediente. Problema noastra este ca oamenii din toată lumea sunt obedienti in fata saraciei, foametei, prostiei, razboiului si cruzimii. Problema noastra este ca oamenii sunt obedienti in timp ce puscariile sunt pline de hoti marunti iar marii hoti conduc tara. Asta este problema noastra” Howard Zinn

Am aratat aici, modul in care Traian Basescu gestioneaza criza economica. Pe scurt, am indicat urmatoarele:

-  A transferat toate sacrificiile pe umerii celor mai sarace clase sociale (clase sociale create de sistemul capitalist al carui motor economic sunt saracii). Clasa politica este aliatul claselor privilegiate;

-  A dotat jandarmeria cu echipament anti-revolta si a crescut procentul de bani alocat din buget pentru serviciile de securitate, intr-o perioada in care a fost impusa austeritatea;

-  A aratat pisica neagra celor aflati la conducerea unor organizatii care pot face presiune sociala (anchetarea celor 15 lideri de sindicat);

-  Prin declaratii menite sa rascoleasca frustrarile romanilor a incercat sa trezeasca sentimente nationaliste cu scopul de a deturna atentia de la problemele sociale si economice.

Toate acestea, in politica lui Basescu si a guvernului sunt masuri luate pentru conservarea puterii in fata posibilitatii ca o opozitie reala sa apara in urma nemultumirii generale.

Ce lipseste din cele enumerate mai sus pentru a fi adaugat la deciziile care duc la intarirea autoritatii statului, adica pentru a completa politica dusa de Basescu si de guvern – este interzicerea protestului. Acum, putem sa bifam si acest punct.

Ministerul Afacerilor Interne a propus recent un proiect de lege privind organziarea si desfasurarea adunarilor publice. Proiectul urmeaza sa inlocuiasca Legea 61/1991, care are acelasi obiect. Din proiectul guvernului lipseste urmatoarul paragraf care apare in Legea 61/1991: ”Libertarea cetatenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de alta natura, de a organiza mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte întruniri si de a participa la acestea este garantata prin lege”. Aceasta prevedere, care defineste scopul legii, nu mai apare in proiectul MAI. In schimb, noul proiect prevede, la art. 9, al. (1), ca: Adunarile publice se organizeaza si se desfasoara numai dupa obtinerea unei aprobari, in conditiile prezentei legi.

Daca Legea 61/1991 prevedea ca nu este nevoie de “declarare prealabila”, actualul proiect are in vedere “aprobarea”.

Alte prevederi importante aduse de acest proiect se refera la:

- Interdictia de a organzia intruniri in apropierea obiectivelor cu paza militara. Adica Presedentie, Guvern, Parlament;

- Stipularea obligatiei organizatorilor de a inainta actele pentru aprobarea manifestatiei cu 5 zile lucratoare inainte;

- O valoarea extrem de ridicata a amenzilor si a numarului de ore de munca neremunerata in folosul comunitatii pentru orice tentativa de a participa la o adunare neautorizata;

 -  Deschiderea caii legale, in cazul refuzului de a parasi o adunare publica la cererea reprezentantilor, de a califica acest gest drept infractiune pedepsita cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani.

Altfel spus, pentru a avea o imagine completa asupra guvernului si a relatiei lui cu populatia, pot afirma urmatoarele:

Odata la 4 ani esti chemat sa votezi, adica sa intretii iluzia ca participi la viata politica si economica. In realitate, nu participi decat la a da un mandat celor care te vor fura si vor lua decizii cu care nu esti de acord. Cand realizezi acest lucru si iti propui sa protestezi poti sa fi aruncat in inchisoare. Adevarul e ca nu suntem un popor, asa cum incearca sa ne spuna politicienii prin discursuri patriotarde. Suntem clase sociale.

Nu suntem un popor. Suntem clase sociale.

Motto:  “Nu nesupunerea civila este problema noastra. Problema noastra este supunerea civila. Problema noastra este ca oamenii din toata lumea se supun ordinelor liderilor si milioane au murit din cauza acestei obediente. Problema noastra este ca oamenii din toată lumea sunt obedienti in fata saraciei, foametei, prostiei, razboiului si cruzimii. Problema noastra este ca oamenii sunt obedienti in timp ce puscariile sunt pline de hoti marunti iar marii hoti conduc tara. Asta este problema noastra” Howard Zinn

Am aratat aici, modul in care Traian Basescu gestioneaza criza economica. Pe scurt, am indicat urmatoarele:

-  A transferat toate sacrificiile pe umerii celor mai sarace clase sociale (clase sociale create de sistemul capitalist al carui motor economic sunt saracii). Clasa politica este aliatul claselor privilegiate;

-  A dotat jandarmeria cu echipament anti-revolta si a crescut procentul de bani alocat din buget pentru serviciile de securitate, intr-o perioada in care a fost impusa austeritatea;

-  A aratat pisica neagra celor aflati la conducerea unor organizatii care pot face presiune sociala (anchetarea celor 15 lideri de sindicat);

-  Prin declaratii menite sa rascoleasca frustrarile romanilor a incercat sa trezeasca sentimente nationaliste cu scopul de a deturna atentia de la problemele sociale si economice.

Toate acestea, in politica lui Basescu si a guvernului sunt masuri luate pentru conservarea puterii in fata posibilitatii ca o opozitie reala sa apara in urma nemultumirii generale.

Ce lipseste din cele enumerate mai sus pentru a fi adaugat la deciziile care duc la intarirea autoritatii statului, adica pentru a completa politica dusa de Basescu si de guvern – este interzicerea protestului. Acum, putem sa bifam si acest punct.

Ministerul Afacerilor Interne a propus recent un proiect de lege privind organziarea si desfasurarea adunarilor publice. Proiectul urmeaza sa inlocuiasca Legea 61/1991, care are acelasi obiect. Din proiectul guvernului lipseste urmatoarul paragraf care apare in Legea 61/1991: ”Libertarea cetatenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de alta natura, de a organiza mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte întruniri si de a participa la acestea este garantata prin lege”. Aceasta prevedere, care defineste scopul legii, nu mai apare in proiectul MAI. In schimb, noul proiect prevede, la art. 9, al. (1), ca: Adunarile publice se organizeaza si se desfasoara numai dupa obtinerea unei aprobari, in conditiile prezentei legi.

Daca Legea 61/1991 prevedea ca nu este nevoie de “declarare prealabila”, actualul proiect are in vedere “aprobarea”.

Alte prevederi importante aduse de acest proiect se refera la:

- Interdictia de a organzia intruniri in apropierea obiectivelor cu paza militara. Adica Presedentie, Guvern, Parlament;

- Stipularea obligatiei organizatorilor de a inainta actele pentru aprobarea manifestatiei cu 5 zile lucratoare inainte;

- O valoarea extrem de ridicata a amenzilor si a numarului de ore de munca neremunerata in folosul comunitatii pentru orice tentativa de a participa la o adunare neautorizata;

 -  Deschiderea caii legale, in cazul refuzului de a parasi o adunare publica la cererea reprezentantilor, de a califica acest gest drept infractiune pedepsita cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani.

Altfel spus, pentru a avea o imagine completa asupra guvernului si a relatiei lui cu populatia, pot afirma urmatoarele:

Odata la 4 ani esti chemat sa votezi, adica sa intretii iluzia ca participi la viata politica si economica. In realitate, nu participi decat la a da un mandat celor care te vor fura si vor lua decizii cu care nu esti de acord. Cand realizezi acest lucru si iti propui sa protestezi poti sa fi aruncat in inchisoare. Adevarul e ca nu suntem un popor, asa cum incearca sa ne spuna politicienii prin discursuri patriotarde. Suntem clase sociale.

Consideratii privind modificarile aduse Codului Muncii

In interpretarea noului Cod al Muncii, federatiile sindicale au obiectat in general fata de articolele care vizau negocierea contractelor colective de munca. Acestea reprezinta o forma de colaborare intre clase (Codul Muncii, art. 236 – (1) Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate). Sindicatele au in vedere aceste contracte deoarece se considera parteneri sociali si nu opozanti ai clasei capitaliste. Aceste contracte colective pot aduce imbunatatiri pe termen scurt pentru clasa muncitoare, insa in cazul in care principala, chiar singura activitate sindicala sunt aceste contracte (de exemplu, nu exista o campanie sindicala pentru a obtine mai multe zile libere pentru muncitori desi Romania se numara printre tarile in care angajatii au printre cele mai putine zile libere din U.E. De asemenea, un alt exemplu privind inactivitatea lor este ca organizatiile sindicale de la noi nu tiparesc publicatii. Un ziar sau macar un periodic bianual. Nici nu trebuie sa fie ceva costisitor), atunci opozitia slaba a liderilor de sindicat fata de masurile de dereglementare o pun pe seama lipsei oricarui nucleu radical in interiorul sindicatelor, ceea ce imi alimenteaza convingerea ca reformismul sindicatelor este sortit esecului.

Art. 31 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 45 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

Nota: Marirea perioadei de proba este dovada ca se doreste supunerea lucratorului la bunul plac al angajatorului care dupa 20 – 30 de zile il poate concedia fara aviz.

Alin. (3) si (4) ale art. 31 se abroga.

Nota: Prin aceasta abrogare se introduce si muncitorul necalificat in perioada de proba de 45 de zile (o perioada de proba mult prea mare avand in vedere ca nu vorbim de nicio meserie ci de munca necalificata). Pe de alta parte, absolvetii institutiilor de invatamant vor avea 120 de zile de proba, cand ei inainte aveau 6 luni. Este o lipsa de logica aici deoarece pentru persoanele necalificate creste perioada de proba iar pentru cele calificate scade desi perioada de proba ar trebui sa existe pentru munca specializata, altfel ce se poate avea in vedere in aceasta perioada de proba?

La art. 49 dupa alin. (4) se introduce un alineat nou, alin. (5) cu urmatorul cuprins:

(5) De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept va prevala.

Nota: Aceasta adaugire poate duce la situatia in care o lucratoare, de exemplu, aflata in concediu de maternitate sa fie concediata dintr-o cauza independenta de vointa sa.

La art. 50 dupa lit. f) se introduce litera f’), care are urmatorul cuprins:

f’) participarea la greva.

Nota: Greva poate duce la suspendarea contractului individual de munca. Exact ca in secolul XIX.

La art. 51 litera f) se abroga.

Nota: Logica anti-sindicala: contractul individual de munca poate fi suspendat pentru participarea la greva.

Art. 72 se abroga.

Nota: Este una dintre cele mai importante modificari aduse codului muncii. Abrogarea da dreptul angajatorului sa procedeze la concedieri masive cu scopul de retorsiune, avand apoi posibilitatea de a angaja fara restrictii pe posturile celor concediati abuziv. Angajatorul poate renunta astfel usor la angajatii care nu vor permite sa aiba loc abuzuri la locul de munca.

La art. 79 alin. (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(4) Termenul de preaviz este cel prevenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz cel prevenit in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

Nota: Vechile reglementari precizau 15 zile de preaviz. Lucratorii, daca isi gasesc alt angajator ce ofera conditii de munca mai bune vor fi legati pentru mai mult timp de vechiul angajator. “Flexibilizarea” pietei muncii este gandita doar in avantajul angajatorului si nu si al angajatilor.

La art. 115 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza.

Nota: Se elimina trimiterea la contractul colectiv de munca aplicabil sau la Regulamentul intern. Scopul este acela de a translata cat mai multe dintre conventii catre zona relatiei directe angajator-angajat.

Art. 119 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia.

Nota: Este o forma de a legaliza abuzul in zona bugetara.

La art. 143 alin (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Nota: Initiatorii neaga prin acest amendament dreptul la refacere, asa cum este definit in Conventia 1 a OIM si in Directiva UE privind timpul de munca. Este o decizie impotriva lucratorilor.

Art. 201 si 202 se abroga.

Nota: Este abrogat dreptul la readaptare profesionala.

Art. 224 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) La angajatorii la care sunt incadrati mai mult de 20 de salariati in unitatile in care nu sunt constituite organizatii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariatilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest sens.

Nota: Acest punct a fost foarte criticat de catre marile federatii sindicale care se tem ca isi vor pierde monopolul asupra reprezentarii muncitorilor. Insa, trebuie sa vedem si un lucru pozitiv in acest alineat: angajatii unei societati comerciale mici pot pune bazele unei organizatii democratice care sa le permita exersarea metodelor de auto-organizare. O organizatie in care problemele de la locul de munca sa fie dezbatute de catre muncitori direct, fara reprezentanti. Acestia, in cazul in care au revendicari pot delega pe unul dintre ei sa faca cunoscute aceste revendicari, insa aceasta persoana ar avea mai degraba rolul de a isi asculta colegii si de a transmite mai departe nemultumirile lor si nu rolul de a negocia direct cu angajatorul. Initiativa Anarho-Sindicalista din Romania ofera sustinere oricarui grup de acest gen, in care muncitorii insisi preiau initiativa si discuta in mod democratic strategii la locul de munca.

Art. 270 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca sa.

(3) In situatia in care angajatorul constata ca angajatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa se va putea solicita angajatului printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia intr-un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

(4) In cazul in care angajatul refuza restituirea in termenul stabilit, angajatorul va putea recupera contravaloarea pagubei din salariul angajatului in cauza, cu respectarea prevederilor din Codul muncii cu privire la retinerile din salariu.

Nota: Grija fata de patrimoniul angajatorului inlocuieste prevederile in materia raspunderii civile delictuale si transfera angajatorului mijloacele de a constata si a supune la plata angajatii. Aceasta prevedere poate duce la situatii in care evaluara unei pagube sa fie arbitrara.

Noile prevederi aduse Codului Muncii

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis in data de 23 martie, ca prevederile legii de modificare a Codului Muncii sunt constitutionale. Decizia Curtii este definitiva.

Mentionam cateva din modificarile aduse Codului Muncii, modificari care vin in dezavantajul angajatilor:

1. Contractul individual de munca pe perioada determinata poate fi incheiat pana la o durata de maxim 36 de luni. Vechiul cod al muncii stipula o perioada de maxim 24 de luni. Aceasta prevedere va asigura mai multa libertate pentru angajator si o mai mare insecuritate a locului de munca, fiind mai simplu pentru angajator sa incheie contracte pe perioade determninate si sa renunte la angajati dupa terminarea acestei perioade;

2. In contractul de munca se vor impune obiective de performanta individuala si criterii de evaluare. Aceste criterii pot fi interpretabile, ceea ce reprezinta un dezavantaj pentru angajat;

3. La incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de 120 de zile pentru cele de conducere pentru stabilirea aptitudinilor angajatilor. Asta inseamna ca angajatul va sta mai mult in perioada de proba. Totodata, angajatorul poate sa inceteze orice raport de munca in aceasta perioada fara preaviz, printr-o simpla notificare, ceea ce inseamna ca iti poti pierde mai repede locul de munca;

4. Perioada de preaviz creste de 15 zile, la 20 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de la 30, la 45 de zile pentru cele de conducere. Angajatorul te poate retine la locul de munca in cazul in care ai gasit alt loc de munca si vrei sa incetezi contractul cu acordul partilor;

5. Munca suplimentara va fi compensata prin ore libere platite dupa efectuarea acestora in urmatoarele 60 de zile calendaristice. Vechiul cod al muncii stipula 30 de zile calendaristice. Asadar, angajatul care va munci mai mult, va avea mai putin drept la odihna;

6. Angajatorul poate reduce programul de lucru de la 5 zile, la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului;

7. Perioada in care angajatorul trebuie sa asigure fiecarui salariat concediul de odihna neintrerupt va fi redusa de la 15 zile, la 10 zile. Asadar, angajatul va avea mai putin drept la odihna;

8. Salariatii vor putea fi obligati sa plateasca pagube materiale, daca angajatorul va sustine ca pagubele materiale inregistrate sunt din vina lor. Aceasta prevedere, poate genera abuzuri din partea unor angajatori, care vor putea sa retina din salarii si ulterior sa dea afara angajatii;

9. In cazul concedierilor colective, perioada in care firma nu are voie sa angajeze pe posturile taiate este redusa de la 9 luni, la 3 luni. Aceasta prevedere poate ajuta angajatorul sa scape mai usor de angajatii care vor avea revendicari sindicale, de exemplu.

Noul Cod al Muncii a generat dezbateri si o opozitie prea slaba. El vine in dezavantajul angajatilor sub pretextul “flexibilizarii” pietei muncii. Premierul Boc, a sustinut noul Cod al Muncii printr-un discurs tinut pe 16 martie in Parlamentul Romaniei, discurs in care il cita pe laureatul premiului Nobel pentru economie, profesorul Christopher Pissarides. Contactat de jurnalistii de la Critic Atac, profesorul Pissarides a dezmintit ca ar fi declarat ceea ce ii atribuia lui, premierul Boc. Mai mult, acesta sustine in cateva randuri trimise celor de la Critic Atac, ca: “este impotriva ideii de utilizare a contractelor pe perioada determinata ca modalitate de reducere a somajului”. Cu alte cuvinte, premierul minte. Minte atunci cand sustine ca noul Cod al Muncii va aduce beneficii pe piata muncii, minte atunci cand, in incercarea de a aduce argumente in favoarea acestei afirmatii, ‘citeaza’ experti in economie care, in realitate nu sunt de acord cu astfel de politici.

Reglementarile interne si internationale cu privire la capacitatea de munca

Varsta minima de munca este stabilita prin Constitutia Romaniei. Astfel, art. 49, alin 4, adoptat in baza reglementarilor internationale privind varsta minima de incadrare in munca, prevede ca minorii sub varsta de 15 ani sa nu poata fi angajati ca salariati.

Constitutia Romaniei, art. 49:

(1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor;

(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.;

(4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.

In vechiul Cod al Muncii se prevedea ca fiecare persoana apta de munca poate desfasura o munca care sa ii asigure mijloacele de existenta si dezvoltare spirituala, incepand cu varsta de 16 ani. De asemenea, se facea o distinctie intre incadrarea in munci temporare si incadrarea in unitati industriale. Pentru munci temporare era necesara varsta de 14 ani iar pentru incadrarea in unitati industriale cea de 15 ani, insa aceasta incadrare nu putea fi facuta decat cu incuviintarea parintilor sau tutorelui si se facea referire la munci potrivite cu dezvoltarea fizica si cunostintele minorilor. Alte prevederi importante faceau referire la faptul ca cel incadrat in munca avea dreptul de a-si continua studiile in vederea absolvirii invatamantului obligatoriu iar unitatile care incadrau in munca minori aveau obligatia de a ii sprijini in acest sens.

Potrivit Recomandarii nr. 146/1973 si Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 138/1973 privind varsta minima de incadrare in munca, aceasta nu poate fi inferioara varstei de la care inceteaza scolarizarea obligatorie si varstei de 15 ani (art. 2, paragraf 3). Prin adoptarea acestei conventii s-a ajuns la concluzia ca este necesara modificarea dispozitiilor Constitutiei Romaniei cu privire la incadrarea in munca. Ceea ce urmareste Conventia respectiva este abolirea muncii copiilor si ridicarea varstei minime de incadrare a acestora in munca pentru a permite minorilor o dezvoltare fizica si mentala completa.

Cateva prevederi importante ale acestei Conventii a OIM:

Articolul 2 specifica, asa cum am indicat si mai sus, faptul ca nu pot fi incadrati intr-o functie sau profesie minori cu o varsta inferioara varstei la care inceteaza scolarizarea si, in niciu caz, la varsta de 15 ani. Articolul urmator face referire la faptul ca varsta minima de incadrare in orice fel de functie sau de folosire in orice fel de munca care prin natura ei sau conditiile prin care se exercita este susceptibila de a dauna sanatatii, securitatii sau moralitatii adolescentilor, nu trebuie sa fie sub 18 ani. Exceptia permisa se face in cazul tinerilor incepand cu varsta de 16 ani, cu conditia  ca sanatatea, securitatea si moralitatea lorsa fie deplin garantate si sa primeasca pentru ramura de activitate respectiva o instruire sau o scolarizare profesionala (art. 3, paragrful 3).

Dispozitiile respectivei Conventii a OIM nu au in vedere copiii sau adolescentii care desfasoara munca in institutii de invatamant general, scoli profesionale sau tehnice precum si in alte institutii de formare profesionala si nici munca efectuata de minorii sub 14 ani in intreprinderi daca munca se indeplineste conform conditiilor stabilite de autoritatea competenta in urma consultarii organizatiilor angajatoare si ale lucratorilor, daca aceste organizatii fac parte dintr-o scoala sau curs de formare profesionala; reprezinta un program de formare profesionala dintr-o intreprindere sau un program de orientare destinat sa faciliteze desfasurarea unei profesii sau a unui tip de formare profesionala (art. 6).

Dispozitii asemanatoare se regasesc si in Carta Uniunii Europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Art. 32 al acestui document, stipuleaza ca munca copiilor este interzisa, iar varsta minima pentru incadrarea pe piata muncii nu poate fi mai mica decat varsta la care inceteaza perioada scolarizarii obligatorii, cu exceptia unor derogari limitate.

Din cele expuse mai sus retinem urmatoarele:

- tinerii admisi in munca au dreptul de a beneficia de conditii de munca adaptate varstei lor, sa fie protejati impotriva exploatarii economice sau a oricarei munci susceptibile sa dauneze sanatatii, dezvoltarii fizice, mentale si morale sau securitatii lor;

- se admite ca exceptie folosirea muncii tinerilor de peste 16 ani cu conditia respectarii conditiilor enumerate mai sus si cu conditia de a primi pentru ramura de activitate respectiva o instructie corespunzatoare sau o scolarizare profesionala (art. 3, punctual 3 din Conventia OIM nr. 138/1973);

- Carta Uniunii Europene prevede de asemenea, ca incadrarea in munca nu trebuie facuta la o varsta mai mica decat varsta la care inceteaza perioada scolarizarii obligatorii.

De asemenea, este de retinut faptul ca Dispozitiile Cartei se adreseaza institutiilor si organelor Uniunii Europene cu respectarea principiului subsidiaritatii. Asadar, Romania nu este obligata in mod direct sa incorporeze normele Cartei Uniunii Europene in dreptul intern. Cu toate acestea, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, conform dispozitiilor Acordului de Asociere, Romania trebuie sa isi armonizeze legislatia (inclusiv legislatia muncii), cu dreptul comunitar, cu dreptul originar si cu dreptul derivat. Cu alte cuvinte, normele respective trebuie sa transpara si in dreptul intern al Romaniei.

Exploatarea econmica a minorilor este o incalcare a dreptului la sanse egale si la educatie si daca este tolerata va aduce dupa sine mizerie, adancirea inechitatii economice si anomie sociala.

In ce conditii nu poti fi concediat

“Doar angajatii care nu cunosc legea pot fi concediati usor. În cazul persoanelor cu pozitii de conducere, care-si permit sa apeleze la avocati, angajatorii prefera de obicei sa ajunga la întelegeri amiabile si sa le plateasca mai multe salarii compensatorii decât sa ajunga în instanta”, spune avocatul Andrei Burz-Pînzaru, partener în cadrul firmei Reff & Asociatii.

Angajatii trebuie sa stie ca legislatia muncii din  România prevede câteva situatii în care angajatorii nu-i pot concedia: daca se afla în concediu medical, în concediu de odihna, în timpul concediului de maternitate sau în timpul sarcinii si viitoarea mama a adus acest fapt la cunostinta angajatorului. Potrivit prevederilor Codului Muncii, angajatul poate contesta decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care aceasta i-a fost comunicata.

În ce conditii nu poti fi concediat:

- daca te afli în concediu medical, care-ti atesta imposibilitatea de a munci în perioada respectiva

- în timpul sarcinii, câta vreme viitoarea mama a adus acest fapt la cunostinta angajatorului

- în timpul concediului de maternitate

- în conditiile în care îti iei concediu pentru a îngriji un copil cu dizabilitati sub vârsta de 7 ani

- în perioada în care îti exerciti serviciul militar

“În cazul concedierilor colective, legea nu limiteaza posibilitatea de a te adresa instantei judecatoresti de existenta unor motive sau circumstante speciale, astfel încât angajatul care considera ilegala decizia de concediere poate contesta respectiva decizie în instanta. De altfel, nu putem exclude situatia în care concedieri colective sunt mascate de concedieri individuale facute la intervale mai mari de timp. Acesta este si motivul pentru care legea defineste concedierile colective prin referire la concedieri pentru motive care nu tin de persoana salariatului facute într-un interval de 30 de zile calendaristice”, explica Florentina Munteanu, manager în cadrul firmei de avocatura Reff & Associatii.

Concedierile colective sunt definite drept disponibilizarile în care numarul angajatilor concediati este:

a) mai mare de 10, daca angajatorul are sub 100 de angajati;

b) cel putin 10% dintre angajati, daca firma are între 100 si 300 de salariati;

c) cel putin 30 de angajati, daca firma are peste 300 de salariati

Sursa: RTV

Prevenirea bolilor de muncă, prea scumpă

 

Ministerul Muncii propune din nou amânarea obligaţiei patronilor de a elimina locurile de muncă cu noxe şi alţi factori de îmbolnăvire.

Angajatorii vor putea încadra persoane pe locuri de muncă în condiţii deosebite şi în 2011, dacă executivul va aproba un proiect de hotărâre de guvern iniţiat de Ministerul Muncii, prin care termenul-limită de normalizare a condiţiilor de muncă, stabilit pentru 31 decembrie 2010, este amânat până la 1 noiembrie 2011.

Motivul principal, susţin oficialii ministerului, îl reprezintă criza economică, care i-a pus pe patroni în imposibilitatea de a mai investi în echipamente de muncă performante şi condiţii de muncă fără riscuri. Asta, în condiţiile în care, potrivit datelor ministerului, peste 50.000 de români lucrează, în prezent, în locuri de muncă cu noxe profesionale fizice – zgomot, vibraţii, unde electromagnetice sau radiaţii, dar şi noxe chimice sau biologice, ce duc automat la un număr mare de îmbolnăviri profesionale.

La 1 noiembrie 2010, aproximativ 300 de companii deţineau avizul de încadrare în astfel de condiţii pentru 2.000 de locuri de muncă. Şi, deşi patronii riscă amenzi de până la 10.000 de lei dacă nu îndeplinesc măsurile din planul de prevenire şi prevenţie a acestor factori nocivi, doar în jur de 8.000 dintre cele aproape 12.000 de măsuri propuse de autorităţi au fost realizate până în luna noiembrie, mai arată statistica ministerului.

Avantaje de moment

Măsura este justificată însă, din punctul de vedere al unora dintre liderii sindicali, cei care-i reprezintă pe salariaţi.

“E bine că au prelungit acest termen, pentru că mai există posibilitatea ca cei care lucrează în condiţii deosebite, unde nu pot fi îmbunătăţite condiţiile de muncă în termenul stabilit iniţial, să pri mească în continuare drepturile suplimentare oferite pentru aceste condiţii: sporul, dar şi reducerea vârstei standard de pensionare”, e de părere Ovidiu Jurca, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).

Sindicalistul susţine că decizia este una normală având în vedere că “multe dintre firmele care aveau obligaţia prin lege de a normaliza condiţiile de muncă nu au avut posibilităţi să facă acest lucru”.

“Dacă nu s-ar fi amânat acest termen din nou, riscul era ca aceste firme să fie închise, aşa că statul îi mai păsuieşte şi a venit cu o nouă derogare”, spune Jurca. Acesta adaugă faptul că “mai mult ca sigur şi statul român a mai primit o derogare de la Uniunea Europeană, pentru că noi ar fi trebuit să îmbunătăţim condiţiile de muncă de mult timp”.

50.000 de români
lucrează în locuri de muncă cu noxe profesionale fizice

BENEFICIUL AMÂNĂRII

Bani în plus pentru plata şomerilor

Deşi unii sindicaliştii susţin măsura luată de Ministerul Muncii şi consideră că este una normală, precizând că altfel multe firme ar fi închise, alţii au păreri contrare. Printre aceştia din urmă se numără şi vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea. Astfel, pe de o parte acesta recunoaşte beneficiile clare pe care le aduce noua amânare, printre care avantajele salariaţilor mai ales când aceştia vor ieşi la pensie. Dar, pe de altă parte, sindicalistul subliniază că decizia Ministerului Muncii nu înseamnă nimic altceva decât “o amânare a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă din România”.

“Noi estimăm că aproximativ 100.000 români muncesc în condiţii de muncă deosebite, majoritatea în industrie”, explică acesta. În plus, el crede că miza ar fi, dincolo de păsuirea patronilor pe fondul crizei economice, şi creşterea sumelor colectate la fondul de pensii. Asta mai ales având în vedere faptul că pentru fiecare loc de muncă pentru care există aviz de condiţii deosebite angajatorul plăteşte 5% în plus la cotizaţia către bugetul asigurărilor sociale, adaugă Dandea.

Mai mult, liderul sindical susţine că aceste amânări au fost posibile din cauza faptului că Uniunea Europeană nu ne-a impus practic un termen-limită, ci “mai degrabă o uniformizare în a privi sistemul de pensii”, în sensul eliminării acestor grupe deosebite, ce beneficiază de vârste reduse de pensionare şi creşteri ale punctajului la pensie. Din acest punct de vedere ar urma să rămână doar grupele speciale, aşa cum este în cazul minerilor sau al celor din apărare, unde condiţiile nu pot fi schimbate, ţinând de tipicul activităţii.

 

Sursa EVZ

Drepturile salariatilor in Uniunea Europeana

1. Durata saptamanii de lucru:
O durata maxima de munca saptamanala de 48 de ore, in medie si o pauza cu o durata stabilita prin acord comun (de obicei – o ora) pentru timpi de lucru mai mari de 6 ore zilnic; la solicitarea patronului, efectuata cu 24 de ore in prealabil, muncitorul poate efectua ore suplimentare care vor fi retribuite cu 25% in intervalul orar 6-22 si cu 50% in intervalul 22-06. In cazul unui accident la locul de munca, lucratorul are dreptul la o indemnizatie zilnica platita de patron, iar in cazul in care accidental a generat o invaliditate
permanenta, la o renta pe viata, la tratament medical sau interventii chirurgicale, inclusiv analizele clinice, aparatele medicale sau protezele necesare.

2.Perioada de repaus saptamanal si zilnic:
O perioada minima de repaos saptamanal de 35 de ore consecutive si o perioada de repaos zilnic de cel putin 11 ore; daca angajatul va lucra , din diferite motive, duminica sau in sarbatorile legale, el va primi o retributie suplimentara de 60% pentru orele lucrate si recuperarea orelor de odihna pierdute in ziua imediat urmatoare. Pentru zilele de sarbatori legal stabilite de fiecare stat in parte, lucratorul are dreptul la zi libera platita sau de majorarea salariului normal al respectivei zile cu 60%.

3.Concediul anual:
O perioada minima de concediu platit anual de 4 saptamani la fiecare an muncit pentru acelasi angajator. Fiecare zi de concediu va fi platita cu a 26-a parte din salariul lunar net. In cazul in care lucratorul este strain, poate cumula concediile, dar nu pe o perioada mai mare de doi ani;
daca din motive diverse, imputabile sau nu angajatului, raportul de munca inceteaza, angajatul are dreptul la un concediu anual proportional cu lunile muncite; pentru casatoria angajatului se acorda de regula o vacanta de 15 zile
calendaristice.

4. Munca de noapte:
O durata normala de 8 ore de munca de noapte, in medie, pentru 24 de ore

5. Retributia:
Retributia trebuie sa reprezinte plata corecta a muncii prestate si nu poate fi
inferioara celei stabilite de legislatia tarii respective. Se plateste saptamanal sau lunar conform intelegerii dintre parti si cu respectarea legislatiei in vigoare. Lucratorul are dreptul la un salariu lunar suplimentar (al 13-lea salariu),echivalent cu cel lunar net, la calculul caruia se ia in consideratie si concediile medicale sau pentru boala, accident sau maternitate, in limitele prevazute de lege. Raportul de munca poate fi incheiat de oricare dintre parti, cu respectarea termenului de preaviz (in general de 5 zile pentru faptul ca raportul de munca nuare o vechime mai mare de 5 ani).

6. Drepturi speciale pentru muncitorul primit in spatiu:
Lucratorul primit in spatiu are dreptul la cel putin 8 ore consecutive si la cel
putin 2 ore de odihna neplatite, in orele amiezii, timpul lui de lucru putand ajunge la 10 ore. Hrana care i se cuvine lucratorului trebuie sa fie suficienta si sanatoasa, iar ambientul in care isi desfasoara activitatea nu trebuie sa fie nociv sau sa-i dauneze integritatii fizice sau morale.

In consecinta, in Uniunea Europeana dreptul la munca este cosfiintit prin
Constitutie si nu face distinctie intre muncitorii comunitari si extracomunitari neexistand discriminari in functie de cetatenie, sex, natioanalitate, etnie sau culoarea pielii.

Ce drepturi ai daca esti concediat

In primul rand, nu te lasa intimidat de angajator! Destul de frecvent intalnita este situatia in care patronul incearca sa te faca pe tine sa-ti dai demisia.

Pe motiv ca nu esti cel mai potrivit pentru job, ca nu te-ai adaptat sau ca nu prea-ti faci treaba, seful incearca sa-ti induca ideea ca daca nu-ti dai tu demisia ti s-ar putea intampla ceva rau.

Nimic mai fals! In cazul in care angajatorul nu este multumit de tine, el este cel care va trebui sa demonstreze acest lucru, dupa ce face mai multe cercetari disciplinare. Abia dupa ce strange suficiente probe pentru a demonstra ca nu ti-ai indeplinit sarcinile de serviciu iti poate desface contractul de munca.

Angajatorul nu te poate obliga sa-ti dai demisia! O alta modalitate destul de des intalnita este demisia cu acordul partilor, patronul invocand faptul ca vei da mai bine in ochii viitorului angajator daca pleci prin demisie si nu prin concediere.

Smecheria in acest caz este ca, daca semnezi demisia cu acordul partilor, angajatorul nu mai este obligat sa-ti ofere plati compensatorii si nu mai ai dreptul nici la indemnizatie de somaj.

Varianta la care angajatorii recurg cel mai des in ultimul timp pentru a renunta la un angajat este restructurarea postului. In acest caz, patronul este obligat sa iti aduca la cunostinta, in scris, acest fapt si trebuie sa iti gaseasca un alt post in interiorul companiei.

Daca acest lucru nu este posibil, vei beneficia de un preaviz de 20 de zile lucratoare, timp in care poti veni la munca doar 4 ore pe zi (pentru a avea timp sa-ti cauti un alt serviciu) fara ca salariul sa ti se diminueze.

Sursa: Incont

Cunoaste-ti drepturile !!

Multi oameni ai muncii din Romania nu isi cunosc drepturile elementare de munca  si din aceasta cauza multi dintre ei sunt pacaliti sa accepte salarii si conditii de munca mizere. Cateva drepturi elementare va pot ajuta sa va imbunatati viata, chiar daca credeti ca sunt  minore cunoasterea drepturilor poate avea un impact pozitiv in locul de munca. Sa trecem printr-un mic rezumat drepturile elementare a le muncii :

ARTICOLUL 41 – Munca si protectia sociala a muncii
(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.
(2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
(5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.

ARTICOLUL 43 – Dreptul la greva
(1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
(2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.

Articolul 234. Dreptul lucrătorilor de a participa la conducerea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei
Salariaţii au dreptul să participe la conducerea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, prin adunările generale (conferinţele) ale colectivelor de muncă şi prin organele ce functionează în cadrul colectivelor de muncă, să înainteze propuneri privind îmbunătăţirea activităţii întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, precum şi în problemele servirii necesităţilor locative si social-culturale.

Articolul 232. Dreptul salariaţilor de a se asocia în sindicate
În scopul reprezentării intereselor lor economice şi sociale, salariaţii au dreptul, de a crea, la alegerea lor şi fără autorizaţie prealabilă, la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii, sindicate, precum şi de a întra în ele.
Statutele (regulamentele) sindicatelor se înregistrează în modul stabilit pentru organizaţiile obşteşti. Apartenenţa sau neapartenenţa la sindicate nu atrage după sine nici un fel de îngrădire a drepturilor de muncă şi social-economice, garantate de legislaţie.

Codul muncii

Art. 6.
(1) Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nici o discriminare.
(2) Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale.

Art. 5.
(1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.

Salariul minim pe economie

Majoritatea lucrătorilor trebuie să fie plătiţi cel puţin salariul minim pe economie. Nu contează dacă lucraţi cu normă întreagă sau cu jumătate de normă, cu contract de muncă permanent sau temporar, pentru o agenţie sau direct pentru angajator.

Dacă sunteţi plătit în funcţie de numărul de obiecte realizate sau de numărul de sarcini efectuate, înseamnă că sunteţi plătit în acord. Şi în acest caz trebuie să vi se plătească salariul minim pe economie pentru munca în acord.