Clasa muncitoare din România: țintă sigură în bătaia puştii capitalismului

Există aproximativ 5 milioane de angajați în România, în prezent. Alte 3 milioane de persoane lucrează în alte țări din Uniunea Europeană, în special Spania și Italia (un sfert din forța de muncă locală). Oficial, șomerii se spune că reprezintă 6,7%, dar acest lucru nu este corect. Acest număr se referă numai la persoanele care au fost înregistrate, și nu se calculează în consecință la întregul număr de persoane care ar putea lucra, dar sunt lăsate afară. Prin urmare, numărul real al șomerilor nu este cunoscut cu adevărat (sau nu este raportat de către guvern), dar o deducere logică pune undeva la încă un milion de oameni. Un sfert dintre persoanele oficial șomere sunt absolvenți din universități. 53 la sută dintre șomerii înregistrați au terminat perioada în care au dreptul la ajutor (75 la sută din salariul lor) și nu au în prezent nici un venit.

Muncitorii sunt într-o situație îngrozitoare. Mai mult de două treimi din cei 5 milioane de muncitori sunt angajați de către sectorul privat. Aceştia nu sunt sindicalizaţi, și o solidaritate foarte mare în rândul muncitorilor și o luptă grea vor fi necesare pentru a lupta împotriva clasei conducătoare (clasa marilor afacerişti, protejată de stat), pentru a rupe opoziția acesteia și pentru a permite formarea de sindicate în sectorul privat. Singurele sindicate care există în România sunt sindicatele “galbene” – o farsă sinistră – care acoperă doar o parte din angajații statului (poliție, parţial educație și sănătate) sau angajații companiilor de stat, și fostele companii de stat, care au fost privatizate. Aceste sindicate i-au trădat în mod constant pe muncitori. Singurele lupte eficiente ale acestor sindicate au fost pentru obținerea pozițiilor de rang înalt în aparatul de stat pentru birocraţii sindicalişti. Doar câteva exemple pentru a ilustra acest lucru: Victor Ciorbea, fost sindicalist, devenit prim-ministru, (în 1999, el a concediat 100.000 de mineri la ordinele FMI și lăsat regiuni întregi în ruină și sărăcie de nedescris), foști miniștri, diferiţi membri de partid și parlamentari au fost anterior lideri sindicali, unii dintre cei din top 500 Forbes oameni bogați români sunt foști lideri de sindicat.

Lipsită de protecţia sindicatelor combatante, nivelul de vulnerabilitate a clasei muncitoare românești este cel mai mare din Europa, iar acest lucru are consecințe tragice asupra întregii societăți, şi a ieşit la vedere în timpul ultimului atac feroce al capitalismului asupra muncii. În 2009, statul român a fost primul din Uniunea Europeană care a impus cu forţa oamenilor modelul “austerității” , susținut de FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Guvernul a dublat în mod intenționat numărul șomerilor prin forțarea firmelor mici să intre în faliment. Acestea erau, în mare parte firme mici de familie, cu puțini angajați. Guvernul literalmente le-a ucis și a recunoscut că a făcut asta, prin impunerea unei taxe, pe care știa că aceste firme nu o puteau plăti. “Firmele care nu pot plăti impozitul de 500 euro trebuie să moară”, a declarat Gheorghe Pogea, ministrul de finanțe. Acest lucru a dublat șomajul în sectorul privat. A fost primul pas într-un război total, dus de stat, al capitalismului împotriva muncii.

Consideratii privind modificarile aduse Codului Muncii

In interpretarea noului Cod al Muncii, federatiile sindicale au obiectat in general fata de articolele care vizau negocierea contractelor colective de munca. Acestea reprezinta o forma de colaborare intre clase (Codul Muncii, art. 236 – (1) Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate). Sindicatele au in vedere aceste contracte deoarece se considera parteneri sociali si nu opozanti ai clasei capitaliste. Aceste contracte colective pot aduce imbunatatiri pe termen scurt pentru clasa muncitoare, insa in cazul in care principala, chiar singura activitate sindicala sunt aceste contracte (de exemplu, nu exista o campanie sindicala pentru a obtine mai multe zile libere pentru muncitori desi Romania se numara printre tarile in care angajatii au printre cele mai putine zile libere din U.E. De asemenea, un alt exemplu privind inactivitatea lor este ca organizatiile sindicale de la noi nu tiparesc publicatii. Un ziar sau macar un periodic bianual. Nici nu trebuie sa fie ceva costisitor), atunci opozitia slaba a liderilor de sindicat fata de masurile de dereglementare o pun pe seama lipsei oricarui nucleu radical in interiorul sindicatelor, ceea ce imi alimenteaza convingerea ca reformismul sindicatelor este sortit esecului.

Art. 31 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 45 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

Nota: Marirea perioadei de proba este dovada ca se doreste supunerea lucratorului la bunul plac al angajatorului care dupa 20 – 30 de zile il poate concedia fara aviz.

Alin. (3) si (4) ale art. 31 se abroga.

Nota: Prin aceasta abrogare se introduce si muncitorul necalificat in perioada de proba de 45 de zile (o perioada de proba mult prea mare avand in vedere ca nu vorbim de nicio meserie ci de munca necalificata). Pe de alta parte, absolvetii institutiilor de invatamant vor avea 120 de zile de proba, cand ei inainte aveau 6 luni. Este o lipsa de logica aici deoarece pentru persoanele necalificate creste perioada de proba iar pentru cele calificate scade desi perioada de proba ar trebui sa existe pentru munca specializata, altfel ce se poate avea in vedere in aceasta perioada de proba?

La art. 49 dupa alin. (4) se introduce un alineat nou, alin. (5) cu urmatorul cuprins:

(5) De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept va prevala.

Nota: Aceasta adaugire poate duce la situatia in care o lucratoare, de exemplu, aflata in concediu de maternitate sa fie concediata dintr-o cauza independenta de vointa sa.

La art. 50 dupa lit. f) se introduce litera f’), care are urmatorul cuprins:

f’) participarea la greva.

Nota: Greva poate duce la suspendarea contractului individual de munca. Exact ca in secolul XIX.

La art. 51 litera f) se abroga.

Nota: Logica anti-sindicala: contractul individual de munca poate fi suspendat pentru participarea la greva.

Art. 72 se abroga.

Nota: Este una dintre cele mai importante modificari aduse codului muncii. Abrogarea da dreptul angajatorului sa procedeze la concedieri masive cu scopul de retorsiune, avand apoi posibilitatea de a angaja fara restrictii pe posturile celor concediati abuziv. Angajatorul poate renunta astfel usor la angajatii care nu vor permite sa aiba loc abuzuri la locul de munca.

La art. 79 alin. (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(4) Termenul de preaviz este cel prevenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz cel prevenit in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

Nota: Vechile reglementari precizau 15 zile de preaviz. Lucratorii, daca isi gasesc alt angajator ce ofera conditii de munca mai bune vor fi legati pentru mai mult timp de vechiul angajator. “Flexibilizarea” pietei muncii este gandita doar in avantajul angajatorului si nu si al angajatilor.

La art. 115 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza.

Nota: Se elimina trimiterea la contractul colectiv de munca aplicabil sau la Regulamentul intern. Scopul este acela de a translata cat mai multe dintre conventii catre zona relatiei directe angajator-angajat.

Art. 119 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia.

Nota: Este o forma de a legaliza abuzul in zona bugetara.

La art. 143 alin (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Nota: Initiatorii neaga prin acest amendament dreptul la refacere, asa cum este definit in Conventia 1 a OIM si in Directiva UE privind timpul de munca. Este o decizie impotriva lucratorilor.

Art. 201 si 202 se abroga.

Nota: Este abrogat dreptul la readaptare profesionala.

Art. 224 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) La angajatorii la care sunt incadrati mai mult de 20 de salariati in unitatile in care nu sunt constituite organizatii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariatilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest sens.

Nota: Acest punct a fost foarte criticat de catre marile federatii sindicale care se tem ca isi vor pierde monopolul asupra reprezentarii muncitorilor. Insa, trebuie sa vedem si un lucru pozitiv in acest alineat: angajatii unei societati comerciale mici pot pune bazele unei organizatii democratice care sa le permita exersarea metodelor de auto-organizare. O organizatie in care problemele de la locul de munca sa fie dezbatute de catre muncitori direct, fara reprezentanti. Acestia, in cazul in care au revendicari pot delega pe unul dintre ei sa faca cunoscute aceste revendicari, insa aceasta persoana ar avea mai degraba rolul de a isi asculta colegii si de a transmite mai departe nemultumirile lor si nu rolul de a negocia direct cu angajatorul. Initiativa Anarho-Sindicalista din Romania ofera sustinere oricarui grup de acest gen, in care muncitorii insisi preiau initiativa si discuta in mod democratic strategii la locul de munca.

Art. 270 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca sa.

(3) In situatia in care angajatorul constata ca angajatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa se va putea solicita angajatului printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia intr-un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

(4) In cazul in care angajatul refuza restituirea in termenul stabilit, angajatorul va putea recupera contravaloarea pagubei din salariul angajatului in cauza, cu respectarea prevederilor din Codul muncii cu privire la retinerile din salariu.

Nota: Grija fata de patrimoniul angajatorului inlocuieste prevederile in materia raspunderii civile delictuale si transfera angajatorului mijloacele de a constata si a supune la plata angajatii. Aceasta prevedere poate duce la situatii in care evaluara unei pagube sa fie arbitrara.

Noile prevederi aduse Codului Muncii

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis in data de 23 martie, ca prevederile legii de modificare a Codului Muncii sunt constitutionale. Decizia Curtii este definitiva.

Mentionam cateva din modificarile aduse Codului Muncii, modificari care vin in dezavantajul angajatilor:

1. Contractul individual de munca pe perioada determinata poate fi incheiat pana la o durata de maxim 36 de luni. Vechiul cod al muncii stipula o perioada de maxim 24 de luni. Aceasta prevedere va asigura mai multa libertate pentru angajator si o mai mare insecuritate a locului de munca, fiind mai simplu pentru angajator sa incheie contracte pe perioade determninate si sa renunte la angajati dupa terminarea acestei perioade;

2. In contractul de munca se vor impune obiective de performanta individuala si criterii de evaluare. Aceste criterii pot fi interpretabile, ceea ce reprezinta un dezavantaj pentru angajat;

3. La incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de 120 de zile pentru cele de conducere pentru stabilirea aptitudinilor angajatilor. Asta inseamna ca angajatul va sta mai mult in perioada de proba. Totodata, angajatorul poate sa inceteze orice raport de munca in aceasta perioada fara preaviz, printr-o simpla notificare, ceea ce inseamna ca iti poti pierde mai repede locul de munca;

4. Perioada de preaviz creste de 15 zile, la 20 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de la 30, la 45 de zile pentru cele de conducere. Angajatorul te poate retine la locul de munca in cazul in care ai gasit alt loc de munca si vrei sa incetezi contractul cu acordul partilor;

5. Munca suplimentara va fi compensata prin ore libere platite dupa efectuarea acestora in urmatoarele 60 de zile calendaristice. Vechiul cod al muncii stipula 30 de zile calendaristice. Asadar, angajatul care va munci mai mult, va avea mai putin drept la odihna;

6. Angajatorul poate reduce programul de lucru de la 5 zile, la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului;

7. Perioada in care angajatorul trebuie sa asigure fiecarui salariat concediul de odihna neintrerupt va fi redusa de la 15 zile, la 10 zile. Asadar, angajatul va avea mai putin drept la odihna;

8. Salariatii vor putea fi obligati sa plateasca pagube materiale, daca angajatorul va sustine ca pagubele materiale inregistrate sunt din vina lor. Aceasta prevedere, poate genera abuzuri din partea unor angajatori, care vor putea sa retina din salarii si ulterior sa dea afara angajatii;

9. In cazul concedierilor colective, perioada in care firma nu are voie sa angajeze pe posturile taiate este redusa de la 9 luni, la 3 luni. Aceasta prevedere poate ajuta angajatorul sa scape mai usor de angajatii care vor avea revendicari sindicale, de exemplu.

Noul Cod al Muncii a generat dezbateri si o opozitie prea slaba. El vine in dezavantajul angajatilor sub pretextul “flexibilizarii” pietei muncii. Premierul Boc, a sustinut noul Cod al Muncii printr-un discurs tinut pe 16 martie in Parlamentul Romaniei, discurs in care il cita pe laureatul premiului Nobel pentru economie, profesorul Christopher Pissarides. Contactat de jurnalistii de la Critic Atac, profesorul Pissarides a dezmintit ca ar fi declarat ceea ce ii atribuia lui, premierul Boc. Mai mult, acesta sustine in cateva randuri trimise celor de la Critic Atac, ca: “este impotriva ideii de utilizare a contractelor pe perioada determinata ca modalitate de reducere a somajului”. Cu alte cuvinte, premierul minte. Minte atunci cand sustine ca noul Cod al Muncii va aduce beneficii pe piata muncii, minte atunci cand, in incercarea de a aduce argumente in favoarea acestei afirmatii, ‘citeaza’ experti in economie care, in realitate nu sunt de acord cu astfel de politici.

Proteste sindicale Cluj – 4 Martie 2011, împotriva modificării Codului Muncii

Am fost si eu Vineri, 4 Martie la protestele sindicale de la Cluj. Eu am estimat in jur de 600 de persoane, dar am văzut că cele mai multe estimări au fost în jurul cifrei de 1200 de persoane. În termeni de organizare, a fost mai bine decât la ultimele proteste sindicale organizate în ultimii doi ani, însă totuși cu multe neajunsuri. Sistemul audio destul de prost, dacă stăteai mai în spate nu se auzea prea bine, două megafoane, pancarte foarte puține, doar bannere sindicale, aproape deloc mobilizare, cântece, teatralitate. Discursurile liderilor sindicali erau centrate toate pe teme legate de corupție, hoție și foarte multe clișee care puteau fi spuse la orice altă demonstrație care nu avea legătură cu codul muncii. Cei de lângă mine, în față niște muncitoare de la Argos în față și în spate angajați de la Terapia, vociferau nemulțumiți din când în când la ce spuneau liderii sindicali, uneori cu furie, uneori cu dispreț. Muncitoarele de la Argos strigau retoric „Ce salariu ai?”, comentând între ele faptul că liderii sindicali sunt interesați doar de propria lor bunăstare. Singurul lider sindical care ne-a atras atenția a fost cel de la Dej, care a explicat coerent care este impactul codului muncii asupra forței de muncă, salariilor, stabilității locului de muncă, pensionării anticipate, șomajului, competiției între angajați, etc. Un discurs pasionat și articulat, însă cu puține puncte de cuplare a celor din piață pentru ovații, vociferări, participare. Cu toate acestea, a fost singurul moment în care mi s-a părut că înțelegem de ce suntem acolo și nu doar pentru a lupta cu generica „mafíe”.

Cred că acest protest este simptomatic pentru modul în care sunt organizate sindicatele, ierarhic, militarizat, teritorializat. Ora protestului a fost anunțată public doar printr-un singur ziar, astfel încât daca nu erai membru de sindicat în legătură cu reprezentantul local nu prea aveai cum să știi când să vii. Iar cei care au venit au fost mobilizați exact de structura ierarhică a sindicatelor. Protestele au început la ora 14, la ora 15 deja veneau muncitori să își predea liderului de sindicat local chipiul, bannerele, fluierele liderului, pentru că înțelegerea era doar pentru o oră; lider care de obicei este șeful de echipă, secție sau maistru. În cazul unui protest, liderii la nivel de atelier își mai aduc una sau două persoane cu ei, iar dacă această structură este multiplicată în mai multe fabrici, se poate realiza un protest de 1200 de persoane relativ ușor. Indiscutabil o asemenea strategie este utilă pentru mobilizare, însă ea previne ca o mulțime de protestatari să știe pentru ce protestează, muncitori implicați. Mai puțin Sindicatul Liber Nokia care era foarte bine echipat cu stegulețe, fluiere, megafon, bannere mari noi (singurul de altfel, deci bătători la ochi). Instrumentele de făcut gălăgie în rest erau vuvuzele, fluiere de stadion cu inscripționări CFR sau „U”. Scandările erau de stadion, însă fără coreografia specifică sau materialele confecționate de către o galerie. După meciuri galeria sau suporterii simplii se adună să discute fiecare greșeală, strategia clubului, ce jucători trebuie schimbați, sau ce erori face antrenorul și patronul clubului. Însă aici, în aceste sindicate, acest tip de discuții, democrație orizontală vivace pare să lipsească cu desăvârșire sau să fie doar democrația liderilor care negociază între ei diverse strategii.

În masa de demonstranți vârsta medie era în jur de 50 de ani (mai puțin cei de la Sindicatul Liber Nokia). În acest moment mișcarea sindicală din Cluj și din România se rezumă la fostele firme de stat privatizate și prea puțin la firmele noi. Modul de organizare ierarhic al sindicatelor fac controlul real din partea membrilor obișnuiți să fie dificil și relația cu sindicatul să fie doar una de cotizare în firmele în care el există. În rest primești de la sindicat cadouri de 1/8 Martie și Paste/Crăciun, în pe lângă portocale și flori ți se returnează o parte din cotizație. De fapt lipsește o democrație reală internă care să facă din sindicate forumuri reale de dezbatere și de imaginar politic legat de propriul destin și de destinul colectiv în interiorul unei firme capitaliste, într-o economie în curs de neoliberalizare masivă. Este nevoie ca sindicatele să se extindă în sectorul privat, însă cu actuala structură nu vor putea câștiga clasa de mijloc în curs de proletarizare.

Sursa: Grupul pentru Actiune Sociala

Reglementarile interne si internationale cu privire la capacitatea de munca

Varsta minima de munca este stabilita prin Constitutia Romaniei. Astfel, art. 49, alin 4, adoptat in baza reglementarilor internationale privind varsta minima de incadrare in munca, prevede ca minorii sub varsta de 15 ani sa nu poata fi angajati ca salariati.

Constitutia Romaniei, art. 49:

(1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor;

(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.;

(4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.

In vechiul Cod al Muncii se prevedea ca fiecare persoana apta de munca poate desfasura o munca care sa ii asigure mijloacele de existenta si dezvoltare spirituala, incepand cu varsta de 16 ani. De asemenea, se facea o distinctie intre incadrarea in munci temporare si incadrarea in unitati industriale. Pentru munci temporare era necesara varsta de 14 ani iar pentru incadrarea in unitati industriale cea de 15 ani, insa aceasta incadrare nu putea fi facuta decat cu incuviintarea parintilor sau tutorelui si se facea referire la munci potrivite cu dezvoltarea fizica si cunostintele minorilor. Alte prevederi importante faceau referire la faptul ca cel incadrat in munca avea dreptul de a-si continua studiile in vederea absolvirii invatamantului obligatoriu iar unitatile care incadrau in munca minori aveau obligatia de a ii sprijini in acest sens.

Potrivit Recomandarii nr. 146/1973 si Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 138/1973 privind varsta minima de incadrare in munca, aceasta nu poate fi inferioara varstei de la care inceteaza scolarizarea obligatorie si varstei de 15 ani (art. 2, paragraf 3). Prin adoptarea acestei conventii s-a ajuns la concluzia ca este necesara modificarea dispozitiilor Constitutiei Romaniei cu privire la incadrarea in munca. Ceea ce urmareste Conventia respectiva este abolirea muncii copiilor si ridicarea varstei minime de incadrare a acestora in munca pentru a permite minorilor o dezvoltare fizica si mentala completa.

Cateva prevederi importante ale acestei Conventii a OIM:

Articolul 2 specifica, asa cum am indicat si mai sus, faptul ca nu pot fi incadrati intr-o functie sau profesie minori cu o varsta inferioara varstei la care inceteaza scolarizarea si, in niciu caz, la varsta de 15 ani. Articolul urmator face referire la faptul ca varsta minima de incadrare in orice fel de functie sau de folosire in orice fel de munca care prin natura ei sau conditiile prin care se exercita este susceptibila de a dauna sanatatii, securitatii sau moralitatii adolescentilor, nu trebuie sa fie sub 18 ani. Exceptia permisa se face in cazul tinerilor incepand cu varsta de 16 ani, cu conditia  ca sanatatea, securitatea si moralitatea lorsa fie deplin garantate si sa primeasca pentru ramura de activitate respectiva o instruire sau o scolarizare profesionala (art. 3, paragrful 3).

Dispozitiile respectivei Conventii a OIM nu au in vedere copiii sau adolescentii care desfasoara munca in institutii de invatamant general, scoli profesionale sau tehnice precum si in alte institutii de formare profesionala si nici munca efectuata de minorii sub 14 ani in intreprinderi daca munca se indeplineste conform conditiilor stabilite de autoritatea competenta in urma consultarii organizatiilor angajatoare si ale lucratorilor, daca aceste organizatii fac parte dintr-o scoala sau curs de formare profesionala; reprezinta un program de formare profesionala dintr-o intreprindere sau un program de orientare destinat sa faciliteze desfasurarea unei profesii sau a unui tip de formare profesionala (art. 6).

Dispozitii asemanatoare se regasesc si in Carta Uniunii Europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Art. 32 al acestui document, stipuleaza ca munca copiilor este interzisa, iar varsta minima pentru incadrarea pe piata muncii nu poate fi mai mica decat varsta la care inceteaza perioada scolarizarii obligatorii, cu exceptia unor derogari limitate.

Din cele expuse mai sus retinem urmatoarele:

- tinerii admisi in munca au dreptul de a beneficia de conditii de munca adaptate varstei lor, sa fie protejati impotriva exploatarii economice sau a oricarei munci susceptibile sa dauneze sanatatii, dezvoltarii fizice, mentale si morale sau securitatii lor;

- se admite ca exceptie folosirea muncii tinerilor de peste 16 ani cu conditia respectarii conditiilor enumerate mai sus si cu conditia de a primi pentru ramura de activitate respectiva o instructie corespunzatoare sau o scolarizare profesionala (art. 3, punctual 3 din Conventia OIM nr. 138/1973);

- Carta Uniunii Europene prevede de asemenea, ca incadrarea in munca nu trebuie facuta la o varsta mai mica decat varsta la care inceteaza perioada scolarizarii obligatorii.

De asemenea, este de retinut faptul ca Dispozitiile Cartei se adreseaza institutiilor si organelor Uniunii Europene cu respectarea principiului subsidiaritatii. Asadar, Romania nu este obligata in mod direct sa incorporeze normele Cartei Uniunii Europene in dreptul intern. Cu toate acestea, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, conform dispozitiilor Acordului de Asociere, Romania trebuie sa isi armonizeze legislatia (inclusiv legislatia muncii), cu dreptul comunitar, cu dreptul originar si cu dreptul derivat. Cu alte cuvinte, normele respective trebuie sa transpara si in dreptul intern al Romaniei.

Exploatarea econmica a minorilor este o incalcare a dreptului la sanse egale si la educatie si daca este tolerata va aduce dupa sine mizerie, adancirea inechitatii economice si anomie sociala.

In ce conditii nu poti fi concediat

“Doar angajatii care nu cunosc legea pot fi concediati usor. În cazul persoanelor cu pozitii de conducere, care-si permit sa apeleze la avocati, angajatorii prefera de obicei sa ajunga la întelegeri amiabile si sa le plateasca mai multe salarii compensatorii decât sa ajunga în instanta”, spune avocatul Andrei Burz-Pînzaru, partener în cadrul firmei Reff & Asociatii.

Angajatii trebuie sa stie ca legislatia muncii din  România prevede câteva situatii în care angajatorii nu-i pot concedia: daca se afla în concediu medical, în concediu de odihna, în timpul concediului de maternitate sau în timpul sarcinii si viitoarea mama a adus acest fapt la cunostinta angajatorului. Potrivit prevederilor Codului Muncii, angajatul poate contesta decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care aceasta i-a fost comunicata.

În ce conditii nu poti fi concediat:

- daca te afli în concediu medical, care-ti atesta imposibilitatea de a munci în perioada respectiva

- în timpul sarcinii, câta vreme viitoarea mama a adus acest fapt la cunostinta angajatorului

- în timpul concediului de maternitate

- în conditiile în care îti iei concediu pentru a îngriji un copil cu dizabilitati sub vârsta de 7 ani

- în perioada în care îti exerciti serviciul militar

“În cazul concedierilor colective, legea nu limiteaza posibilitatea de a te adresa instantei judecatoresti de existenta unor motive sau circumstante speciale, astfel încât angajatul care considera ilegala decizia de concediere poate contesta respectiva decizie în instanta. De altfel, nu putem exclude situatia în care concedieri colective sunt mascate de concedieri individuale facute la intervale mai mari de timp. Acesta este si motivul pentru care legea defineste concedierile colective prin referire la concedieri pentru motive care nu tin de persoana salariatului facute într-un interval de 30 de zile calendaristice”, explica Florentina Munteanu, manager în cadrul firmei de avocatura Reff & Associatii.

Concedierile colective sunt definite drept disponibilizarile în care numarul angajatilor concediati este:

a) mai mare de 10, daca angajatorul are sub 100 de angajati;

b) cel putin 10% dintre angajati, daca firma are între 100 si 300 de salariati;

c) cel putin 30 de angajati, daca firma are peste 300 de salariati

Sursa: RTV

Proiectul Noului Cod al Muncii modifica radical drepturile salariatului

In proiectul Codului Muncii se modifica prevederile legate de preaviz, de concedii si cele referitoare la orele suplimentare, proiectul mai stabileste si faptul ca un contract individual de munca este suspendat pentru participarea la greva.

Noul Cod al Muncii, care se afla in dezbatere publica pana pe 20 decembrie, schimba radical prevederile vechiului cod daca va fi aprobat in forma care este prezentata acum de Ministerul Muncii.

Astfel, angajatii care fac greva pot fi concediati, angajarea de proba se extinde, iar salariatii pot veni cu bani de acasa daca nu au grija de bunurile firmei.

Perioada in care angajatorul trebuie sa asigure fiecarui salariat concediul de odihna neintrerupt, pentru situatiile in care concediul este programat fractionat, va fi redusa de la 15 la 10 zile.

Noul Cod al Muncii va stabili ca, pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta printr-o notificare scrisa, dar fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti.

“Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere”, se arata in proiect.

Documentul mai prevede ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia, nu in 30 de zile, cum stabileste legislatia in vigoare.

Proiectul Noului Cod al Muncii

Sursa: RTV

Angajaţii români vor deveni sclavi?

De câte ori, în ultimul an, nu aţi auzit “e criză, aşa că trebuie să muncim mai mult şi să reducem salariile”, din gura şefilor? Dacă speraţi ca de la anul să aveţi parte de o viaţă mai uşoară, vă înşelaţi! Codul Muncii se va schimba, dar nu în avantajul salariaţilor.

Una dintre condiţiile impuse de delegaţia FMI României pentru acordarea ultimei tranşe din împrumut a fost ajustarea Codului Muncii. Schimbările avantajează angajatorii, care vor avea la îndemână mai multă flexibilitate pe piaţa muncii. Pe de altă parte, ajustarea Codului Muncii îi transformă pe salariaţi în sclavii angajatorului.

Ziua de lucru va avea 12 ore. Această propunere a venit din partea patronatelor şi este una dintre cele mai groaznice scenarii pentru angajaţi. Până acum, Codul Muncii aflat în vigoare prevede o normă întreagă de muncă de opt ore pe zi, adică 40 de ore de muncă pe săptămână. De asemenea, managerii au posibilitatea de a distribui inegal orele de lucru dintr-o săptămână, după specificul fiecărei munci;

Concedierea se va putea face mai uşor. Tot pentru stimularea mediului de afaceri, a fost avansată şi această propunere. Acum, procedura de concediere este extrem de stufoasă. Managerul trebuie să aducă argumente foarte clare despre abaterile angajatului vizat şi să dovedească faptul că acesta nu mai corespunde postului ocupat. Pe viitor, se va elimina procedura de cercetare prealabilă şi de evaluare, astfel încât patronul îşi va concedia angajaţii fără a da explicaţii;

Weekend în mijlocul săptămânii. Se are în vedere şi posibilitatea ca zilele libere să nu fie neapărat în weekend. Motivaţia: există mai multe activităţi profesionale atipice care se desfăşoară în weekend, iar angajaţii îşi pot lua liber în timpul săptămânii de lucru;

Perioada de probă, extinsă. Angajatorii au pretins că intervalul de probă (acum, în general de până la trei luni) este prea scurt pentru a evalua salariaţii. Acest lucru îi afectează direct pe angajaţi pentru că, pe perioada de probă, aceştia nu au un contract de muncă şi rămân descoperiţi în ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale;

Fracţionarea concediului de odihnă. Dacă, până acum, legal, un angajat trebuia să aibă concediu de odihnă 15 zile lucrătoare consecutiv, pe viitor, aceasta nu va mai fi o condiţie. Perioada de repaus ar putea fi fracţionată după bunul plac al angajatorului şi la mica înţelegere dintre salariat şi manager;

Patronii ar putea să vă vrea numai pentru o perioadă determinată. Siguranţa unui loc de muncă călduţ pe perioadă nedeterminată s-a dus! Pe viitor, salariaţii vor sta cu frica-n sân, pentru că managerii vor putea încheia, fără oprelişti, contracte de muncă pe termen scurt. Iar la finalizarea unui astfel de contract e posibil să rămâneţi în companie sau să plecaţi…fără alte drepturi!

Vom munci sau nu 12 ore pe zi?

Ministrul muncii, Ioan Botiş , a afirmat aseară că sunt şanse slabe ca în noul Cod al Muncii ziua de lucru să aibă 12 ore. El a precizat că, deocamdată, sunt acceptate toate variantele primite din partea mediului de afaceri. Botiş a mai spus că o să se discute, în curând, despre modificările aduse actului normativ, dar că orice prevedere va fi în conformitate cu normele europene.

Boc amână iar legea de salarizare unică

Bugetarii au stat ieri degeaba cu sufletul la gură! Guvernanţii au hotărât amânarea din nou a noii scheme după care îşi vor primi salariile angajaţii de la stat.

După negocierile care s-au întins pe mai multe luni, legea salarizării unitare a fost amânată. Surse care s-au aflat la discuţiile de ieri dintre guvernanţi si sindicate au spus că actul normativ ar putea să intre în vigoare abia în 2012! Decizia de amânare a aplicării legii a fost luată după ce toate variantele de salarizare expuse până acum au fost respinse de sindicate, dar şi de patronate.

Salariul de 670 de lei e prea mic

Ieri, premierul Emil Boc a declarat că încă strânge informaţii, propuneri şi reglementări pentru ca, în final, legea să aibă varianta cea mai bună şi să mulţumească pe toată lumea. Tot ieri, s-au discutat alte probleme arzătoare pentru bugetari, cum ar fi valoarea salariului minim pe economie. Negocierile au eşuat însă din nou! Coaliţia de guvernare a discutat în ultima săptămână mai multe variante privind majorarea lefurilor bugetarilor şi salariul minim.

Ieri, Emil Boc a propus ca valoarea acestuia să fie de 670 de lei. Reprezentanţii sindicatelor şi cei ai patronatelor au respins însă această propunere, pe motiv că suma este mult prea mică. Ei solicitau un salariu minim între 710 şi 750 de lei. Singura propunere care a descreţit frunţile sindicaliştilor a fost aceea că veniturile angajaţilor la stat vor fi majorate, anul viitor, cu 15 procente. Adică li se vor da 15% din cele 25 de procente tăiate din salariu în vara acestui an.

Soarta pensionarilor, hotărâtă abia pe 7 decembrie

Legea sistemului unitar de pensii publice ar trebui să fie votată de deputaţi în data de 7 decembrie, a hotărât conducerea Camerei. Cererea de reexaminare a Legii pensiilor, transmisă Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu, a fost respinsă de Senat, în urmă cu o săptămână. Şeful statului cerea stabilirea vârstei de pensionare la 63 de ani pentru femei, şi nu la 65 de ani, aşa cum era fixat iniţial în lege.

Alte prevederi stabilite de proiectul de lege unitară destinată pensionarilor: schema de calcul pentru punctul de pensie şi modalitatea de indexare a veniturilor bătrânilor. În plus, acest act normativ mai prevede şi eliminarea pensiilor de lux, una dintre cele mai dezbătute măsuri pe care Guvernul Boc vrea să le adopte. Astfel, sute de mii de pensionari cu venituri foarte mari vor pierde până la 80 % din ele.

Sursa : http://www.libertatea.ro

Oameni muncii sunt din nou tradati: Sindicatele danseaza pe muzica partidelor

PSD a acaparat CNSLR-Fraţia, PNL curtează mai multe federaţii importante, PD-L recrutează lideri puternici, ţărănistii încearcă să renască cu sprijin sindical, iar Partidul Ecologist adună ce mai rămâne.

Influente atât la nivel central, cât si local, sindicatele au devenit o adevărată pepinieră pentru mediul politic. Lideri-cheie din aceste structuri sunt momiţi cu funcţii importante în schimbul unor carnete de partid. CNSLR-Frăţia, una dintre cele mai bogate structuri sindicale, a semnat deja un acord de colaborare cu PSD. Nu este pentru prima dată când au loc astfel de înţelegeri, interesul fiind de ambele părţi. Nici PD-L nu se lasă mai prejos, încercând să atragă cât mai mulţi lideri importanţi, care pot ajuta partidul pe frontul social. La rândul său, PNL are înţelegeri care datează de mai mulţi ani cu mai multe ramuri sindicale . Saltul din barca sindicatelor în cea a politicului este tot mai des făcut de oamenii care s-au lansat în viaţa publică prin intermediul unor structuri formate pe baza unor organizaţii muncitoresti. De multe ori, sindicalistii preferă să stea cu un picior în luntrea care i-a consacrat si cu celălalt în ograda unui partid care le poate asigura un loc călduţ într-o structură importantă. În funcţie de interes, se aruncă într-o parte sau alta.
În căutare de voturi, politicul strânge în rândurile sale cât mai multe figuri care îi pot asigura un succes electoral. Doctrina nu mai are niciun rol în astfel de cazuri, fiind situaţii în care s-a ajuns ca partide de centru-dreapta să încheie înţelegeri cu organizaţii sindicale.

Noul Cod al Muncii introduce concedierea neconditionata

Modificarea Codului Muncii, intentie anuntata de Guvern in scrisoarea de intentie catre FMI, care ar introduce concendierea neconditionata ar avantaja patronii, iar angajatii ar avea de pierdut, a declarat vicepresedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, la televiziunea Ziare.com.

“Patronii si Guvernul vor sa introduca in Codul Muncii ceea ce in SUA se numeste procedura libera de angajare si concediere, adica patronul te angajeaza si te da afara fara sa fie tras la raspundere pe acest motiv.

Din pacate, patronii care sprijina punctul de vedere al introducerii a concedierii neconditionate nu se diferentiaza foarte mult de cei care erau numiti in secolul XIX promotorii capitalismului salbatic”, a declarat joi liderul sindical.

Petru Dandea sustine ca desi presedintele Traian Basescu spune ca in Romania Codul Muncii trebuie modificat, sindicatele se vor lupta ca acesta sa nu fie modificat.