Somaj voluntar vs. somaj involuntar

Se intampla in Romania, se intampla si in alte parti. Este si mai rau pentru ca se pare ca este ceva preluat si implementat de ceva vreme si in Romania, acest somaj voluntar, un rau existent in cadrul fortei de munca.

Atunci cand in Spania a sta in somaj pentru un an de zile inseamna nu mai putin de 800 de euro pe luna, in Romania, acest somaj voluntar ajunge undeva la 150 de euro. Un raport de 1 la 5 in favoarea Spaniei, evident! Cu toate acestea, exista o multime de oameni care prefera somajul in detrimentul muncii. De ce? Pentru ca nu exista aproape nici o diferenta intre cele doua (baneasca).

Diferenta pe care multa lume o percepe este aceea ca decat sa se speteasca in campul muncii pe un salar de 150 de euro, adica minimul pe economie, mai bine sta acasa si castiga aceeasi valoare, dar fara nici cel mai mic efort.

Se intampla in Romania, ca acela care accepta in mod deliberat somajul voluntar, sa accepte sa munceasca la negru in cazul in care gaseste o asemenea pozitie. In acest fel face parte, probabil inconstient, din economia subterana. Singura lui problema este cum sa faca sa mai castige inca 100 de euro pe langa cei 150 pe care ii castiga deja.

Rationamentul este perfect, este in somaj, are timp sa mai lucreze si altceva si sa isi suplimenteze veniturile cu mai bine de 50%. Daca ar fi muncit 8-10 ore pentru cei 150 de ore atunci nu ar mai fi avut cand sa isi suplimenteze veniturile! Este un rationament virusat de la bun inceput, dar util pentru cel care se afla in aceasta situatie.

El nu este interesat de faptul ca alti doi oameni muncesc pe branci pentru cei 150 de euro pe care el ii primeste ca sa stea acasa, sau ca sa mearga sa munceasca in subteran transformand cererea si oferta in bataia de joc a catorva jucatori de pe piata. Nu este probabil cultivat in el si nici invatat despre repercursiunile muncii pe care o presteaza si pentru care nu plateste nici un impozit este un rau aruncat in economie. La urma urmei, probabil ca nici nu il intereseaza aceste aspecte, avand in vedere pozitia financiara precara in care se afla.

Conceptul de somaj voluntar a crescut in tarile dezvoltate, tari in care la fel diferenta dintre salariul lunar si somaj este destul de mica, dar, in schimb, dupa cum spuneam mai sus, raportul valoric este de 1 la 5. Cu banii castigati din somaj, acel strain nu mai cauta sa lucreze in alta parte si in consecinta nu mai alimenteaza buzunarele nimanui si nici nu goleste visteria statului.

La noi in schimb, a fost importat conceptul, dar bineinteles ca deficitar. Nimeni nu ar putea sa traiasca cu 5 – 600 lei pe luna, ceea ce inevitabil il va face sa caute alternative. Aceste cazuri, multiplicandu-se, afecteaza veniturile catre bugetul statului si implicit afecteaza platitorii de contributii catre stat, care se vad an de an nevoiti sa suporte majorari necontenite.

Se intampla in Romania ca interventionismul statului in economie sa existe, dar sa fie la fel, virusat. Atata timp cat statul nu poate sa calculeze nivelul valoric existential al omului din Romania, atata timp cat exista pensii de 350 de lei, atunci ma intreb unde este mana invizibila a statului? Ce a facut ea?

Pana acum trei ani existau pensii de 30 de lei si salarii medii de 500 de lei, iar acum, exista ministri de finante anuali. Ministri de finante care apar, introduc niste scheme financiare ridicole si apoi dispar cu totul din politica si din viata publica, devenind niste fosti ministri blamati…

Somajul voluntar in Romania este doar o repercursiune a ceea ce s-a dovedit de multa vreme a fi un mecanism economic slab construit. Comparativ cu somajul voluntar, oamenii care ar munci pe piata de munca a Romaniei chiar si pe minimul pe economie, in ideea ca le „merge cartea de munca”, sunt de cele mai multe ori victimele propriilor lor sperante.

Sursa : http://www.ziare.com


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s