Sclavie la Nokia: seful are un salariu lunar cat cei 1600 de angajati la un loc

Visez sa lucrez intr-o multinationala pentru ca am sansa sa la cariera si sa fiu platit pe masura muncii mele ” , era un slogan care se repeta in CV-urile romanilor in mod obsesiv in ultimii 5 ani. Ei bine, munca in multinationala nu se distinge cu mult fata de munca negrilor de pe plantatiile de bumbac sau, exploatarea muncii iobagilor din Evul Mediu. Si atunci si acum, prapastia intre sefii -zapcii numiti de proprietari [ boieri/baroni ] era la fel de mare ca si acum.

Luminita Silea si Ovidiu Cornea de la Ziua de Cluj au facut o ancheta care demonstreaza faptul ca, salariul sefului de la Nokia Cluj este mai mare decat al tuturor angajatilor romani din fabrica, care muncesc ca sclavii !. Şeful angajaţilor-roboţi de la Nokia, John Guerry, câştigă 150.000 de euro pe lună, surclasându-l pe directorul Băncii Transilvania, Robert Rekkers, care este unul dintre cei mai bine plătiţi directori din Cluj. Un angajat de pe liniile de ansamblare de la fabrica Nokia Jucu câştigă circa 800-900 de lei pe lună. Oamenii spun că sunt mulţumiţi pentru că lucrează într-un mediu curat. Nu sunt deranjaţi că, împărţiţi în trei schimburi, lucrează într-un sistem securizat, ca nişte „roboţi”, identificaţi doar prin etichete: de exemplu, echipa 1B3. Despre salarii au fost instruiţi să nu vorbească public, însă au subliniat că nu vor să iasă la pensie de la Nokia fiind dezamagiti ca li s-au promis salarii in euro si primesc doar un pumn de roni.

Turul fabricii Nokia de la Jucu, organizat pentru presă cu prilejul deschiderii oficiale a unităţii de producţie, a debutat pe coridoare marcate cu perdele albe de tul, amenajate special în incinta halei de ansamblare a telefoanelor. La îmbinarea acestor perdele erau postaţi fie oamenii de ordine, fie câte o hostesă. Controlul de la intrarea în hala de ansamblare a fost mult mai „intens” decât cele practicate la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. Odată intrat în sectorul în care se lucrează, nu ai voie să faci fotografii, nici să ai asupra ta vreun telefon mobil. în hală există un sector de depozitare a componentelor venite de la furnizori. De aici, a explicat ghidul, acestea sunt direcţionate către sectorul de asamblare, în funcţie de cerere.
Pe partea de asamblare, oamenii lucrează la normă, la capătul şirului fiind postată o tabelă de producţie pe care sunt scrise cifrele pe care angajaţii trebuie să le realizeze. Sunt împărţiţi pe linii şi echipe. N-au voie să vorbească cu noi si nici intre ei şi au refuzat să ofere orice răspuns asupra muncii sau salariului de la Nokia. Linia 1C, echipa 1B3. Aici se testau telefoanele 2630. Paşii de lucru erau afişaţi la începutul rândului. Sortare, simplificare, strălucire, sistematizare şi susţinere.

Angajatele, distribuite pe două şiruri, spate în spate, s-au mărginit doar să zâmbească în timp ce mânuiau viitoarele telefoane. Tabelele de producţie au fost strânse de sub ochii presei, care n-a fost lăsată în zonă mai mult de cinci minute. La Jucu se produc 17 telefoane pe secundă, din diverse tipuri din gama Nokia. După turul halei, presa a fost direcţionată să viziteze sala de mese, birourile cu responsabilii pentru calitate, personal, dar şi partea rezervată oaspeţilor.

La fabrica Nokia Jucu lucrează 1.600 de angajaţi. 1.600 de „roboţei”. Pe partea de ansamblare se lucrează în trei schimburi, cu pauză de masă. Angajaţii pot să mănânce o masă caldă, gratuit, având posibilitatea să aleagă din mai multe meniuri. După program, pot să frecventeze şi sala de fitness amenajată în vecinătatea sălii de mese. După cum au explicat cei din staff-ul Nokia, sala a fost dată în funcţiune de puţin timp şi nu prea este populară printre angajaţi, mulţi dintre aceştia fiind prea obosiţi după program ca să se mai „lucreze” la sală.

Oaspeţii care vin la Nokia beneficiază de o intrare separată, cu recepţie, săli de conferinţe, patru jos şi trei la etaj, plus o saună. Nu există birouri pentru staff-ul companiei în incinta halei, aceştia petrecându-şi timpul atât în mijlocul angajaţilor de la asamblare, cât şi printre supraveghetorii distribuiţi la calculatoare, imediat după recepţie. Sălile de conferinţe au împrumutat nume româneşti: Negoiu, Pietrosu, iar cele pentru cursuri sunt evidenţiate cu plăcuţe zonale: Transilvania sau Moldova.

La insistenţele mass-mediei, directorul Nokia România, John Guerry, a lăsat o angajată de la ansamblare să discute cu presa, cu condiţia să nu fie întrebată de salariu sau de alte detalii care implică activitatea propriu-zisă din fabrică. „Imi place la Nokia, în special pentru că este curãţenie. Am ales să lucrez aici în lipsă de altceva mai bun. La sala de fitness nu am fost pentru că îmi ia timp până ajung acasă, fiind de loc de lângă Dej. Sunt mulţumită, dar nu aş vrea să ies la pensie de aici”, a explicat Lavinia Lazăr, care a absolvit treapta I de liceu şi îşi continuă studiile la seral. Postul pe care lucrează la Nokia Jucu este unul care nu necesită neapărat calificare.
Surse de pe piaţa clujeană a muncii au declarat pentru ZIUA de CLUJ că salariile angajaţilor cu studii medii, majoritari în rândul celor 1.600 de oameni care lucrează la fabrica Nokia din Jucu, sunt de 800-900 de lei net. „Nu ştiu cu cât sunt plătiţi angajaţii direct ai Nokia, dar ştiu o persoană care lucrează pentru o firmă care face curãţenie pentru Nokia şi ia aproximativ 800 de lei”, a specificat primarul din Jucu, Ioan Pojar. De precizat că la pachetul salarial se adaugă o masă pe zi, transport gratuit, dar şi posibilităţi de agrement, precum frecventarea sălii de fitness din incinta halei de la Jucu.

Aceleaşi surse au precizat că salariile pentru angajaţii cu studii superioare sunt mai consistente, cel mai bine plătit fiind, după cum era de aşteptat, directorul Nokia Cluj, John Guerry. Acesta îl surclasează pe directorul Băncii Transilvania (BT), Robert Rekkers, care era cel mai bine plătit angajat din top management-ul clujean. Informaţiile ZIUA de CLUJ atestă că directorul BT câştigă 130.000 de lei pe lună (puţin peste 36.000 de euro – n. red.), în timp ce directorul Nokia are un salariu brut de 150.000 de euro pe lună.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s