Autogestiunea: Concediază-ţi şeful

Autogestiunea reprezintă un mod de organizare a locului de muncă. Prin autogestiune, muncitorii înşişi sunt cei care iau deciziile manageriale, altfel spus, autogestiunea implică lipsa patronilor sau a şefilor. Locul de muncă poate fi condus în absenţa patronilor sau a şefilor într-un mod colectiv bazat pe democraţie directă, prin adunările muncitorilor. În acest fel, întrega afacere devine proprietatea colectivă a muncitorilor. Munca este organizată în grupuri, dupa sarcinile fiecăruia. Deciziile sunt luate în mod democratic de către cei care fac munca. Astfel, fiecare grup trimite un reprezentant la adunarea generală a locului de muncă, sau, dacă locul de muncă este mai mic, fiecare grup se prezintă la adunarea generală fără reprezentanţi. Trebuie reţinut că reprezentanţii nu au putere executivă şi pot fi rechemaţi din funcţie în orice moment. Conflictele sunt rezolvate prin mediere şi arbitraj de o persoană neutră şi imparţială.

Aşadar, grupurile planifică munca şi împart sarcinile. În lipsa unui şef nu trebuie să aşteptaţi ordine, trebuie doar să consimţiti cu colegii de muncă ce trebuie făcut. Adunarea generală coordonează programul de lucru şi alocarea resurselor pentru proiectele de grup. De asemenea, acesta reprezintă modul în care care grupurile de lucru schimbă informaţii şi află ce se întâmplă la locul de muncă, în ansamblu. Adunarea generală coordonează bugetul, contabilitatea, achiziţiile şi vânzarea. Angajarea se face atunci când adunarea generală a muncitorilor cade de comun acord că mai este nevoie de forţă de muncă. Salariile sunt decise în adunările generale, muncitorii pot alege să ia fiecare o parte egală sau să fie plătiţi cu ora. Fără acţionari şi şefi, majoritatea profiturilor sunt descentralizate şi se duc în afacere sau la muncitori. Prin împuternicirea angajaţilor, eficienţa şi responsabiliatea la locul de muncă creşte, deoarece angajaţii sunt responsabili faţă de colegii lor şi faţă de ei înşişi. Fără şefi sau manageri, angajaţii dezvoltă un sentiment de solidaritate şi autonomie, cooperarea devenind mecanismul afacerii. Un alt aspect pozitiv al autogestiunii, pe lângă eficientizarea muncii, este şi faptul că profitul muncii ajunge direct la cei care l-au produs, astfel fiind eliminată şi alienarea muncii cauzată de modul de producţie tradiţional. Obiectul produs de muncă nu mai apare ca o entitate straină, ca o putere independentă. Realizarea muncii nu mai apare  ca o privare a muncitorului, ca o pierdere sau sclavaj faţă de obiect, corespunzătoare unei „alienări”, ca o expropiere. Omul nu mai este degradat, redus la rangul de instrument, de animal prin supunere, deoarece în autogestiune omul şi produsul muncii sunt unul şi acelaşi.

În acest articol am prezentat pe scurt ce este autogestiunea şi am indicat cum funcţionează aceasta în general, însă formele prin care aceasta se poate implementa sunt diverse şi depind de fiecare loc de muncă şi de fiecare colectiv în parte. Autogestiunea (sau „workers self management”) are o istorie şi o practică larg răspândită şi nu reprezintă doar o viziune micro-utopică. Majoritatea cooperativelor moderne ce nu aparţin de stat sau patronat sunt autogestionate şi autonome. Statisticile arata că:

– Peste 800 de milioane de oameni sunt membri ai unei cooperative autogestionate;

– Cooperativele autogestionate oferă 100 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial, cu 20% mai mult decât întreprinderile multinaţionale. Sursa statisticilor: International Cooperative Alliance (www.ica.coop)

Câteva exemple de întreprinderi autogestionate:

Corporaţia Cooperativă Mondragon (Spania) este o federaţie de cooperative în regiunea bască cu 85.066 de angajaţi şi cu câştiguri anuale de 14.780 milioane de euro, furnizând 3.6% PIB, fiind considerată cea mai de succes cooperativă şi întreprindere din Spania.

http://www.mondragon-corporation.com/language/en-US/ENG.aspx

http://en.wikipedia.org/wiki/Mondragon_Corporation

Hotel Bauen (Argentina) este un hotel de 4 stele bazat pe autogestiune şi condus de către angajaţi. http://www.bauenhotel.com.ar

8 răspunsuri la „Autogestiunea: Concediază-ţi şeful

  1. Pingback: Capitalismul: o poveste de dragoste | Râvna·

  2. Pingback: Şefii schimbă părul da năravul ba | Râvna·

  3. Pingback: Autogestiunea în perspectivă istorică: 1950-2006 | Râvna·

  4. Pingback: De ce se opun anarho-sindicaliștii sistemului de salarizare? | Râvna·

  5. Pingback: Economia şi societatea participativă (PARECON) | Râvna·

  6. Pingback: Karl Marx şi alienarea la locul de muncă « I.A.S.R·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s