The Other Socialism

Asa cum am indicat inca din articolele precedente ( aici si aici ) „socialismul real” sau „stiintific” a perpetuat supravietuirea capitalismului intr-o forma etatista, bazata exclusiv pe controlul statului asupra mijlocelor de productie. Acest factor a contribuit la distrugerea energiei creatoare pe care clasa muncitoare o detinea si in acelasi timp a demonizat energia sociala si politica de mare anvergura a socialismului ca sistem economic alternativ capitalismului. Din dezastrul totalitar socialismul a iesit cu mainile  patate de amintirea „dictaturii proletare”, sau mai bine zis a „dictaturii partidului”. Ipocrizia partidelor comuniste se bazeaza pe zicala americana ” preach but don’t practice”, deoarece retorica istorica a comunistilor autoritari era imprumutata din alta traditie socialista, total diferita de ce era practicat de comunistii autoritari. Intreaga „orinduire socialista” era bazata pe o minciuna colosala, exemplul istoric dat de Lenin atunci cand a imprumutat lozincile anarhistilor si comunistilor de stanga si a proclamat „Toata Puterea Sovietelor”, adica toata puterea consiliilor muncitoresti, a acelor forme spontane de democratie directa suprimate de bolsevici in martie 1921, prin anihilarea revoltei de la Kronstadt (vezi Revolta din Kronstadt). Putem trage aceasi concluzie  din evenimentele din Kronstadt de la 1921 mentionate anterior cand spunem ca retorica comunistilor autoritari este ipocrita, deoarece acest eveniment reprezinta doua „socialisme” : socialismul democrat,libertar sau anarhist bazat pe democratie directa, promis de Bolsevici inca din 1918 si socialismul autoritar si avangardist practicat de bolsevici de la preluare puterii. Dupa Kronstadt lucrurile au degenerat si mai mult, la incepetul anilor 30, sub atenta indrumare a lui Stalin birocratia BKP a confiscat toata economia, instaurandu-se ca o noua burghezie. Proprietatea era numai formal in numele proletariatului, acesta neavand in fapt nici un cuvant a spune in ceea ce priveste administrarea ei. Cum birocratia detinea dreptul de usus, abusus si practic chiar si fructus, se poate observa usor ca proprietari nu erau oamenii muncii, ci BKP (caruia dupa 1950 i s-au alaturat celelate birocratii nationale), aceste politici in cele din urma au adus la crearea infamului sistem numit „Stalinism” caracterizat prin control birocratic, cultul personalitatii si teroare in masa.

Doua dimensiuni aspura socialismul detrimental opuse, celalalt socialism a fost ingropat si uitat de istorie in timp ce socialismul invingator sa batut cu pumnul in piept pana cand pumnul sa transformat in piatra si pieptul a fost sfaramat de greutatea si duritatea esecului totalitar. Acum dupa atata esec si amaraciune ar fi timpul se intoarcem spatele leninistilor si stalinistilor. Celalalt socialism a fost impins in obscuritate de un razboi rece si de doua puteri mondiale ce propaga acelasi socialism chiar daca unul era impotriva si unul pentru. Socialismul celor din Kronstadt sau socialismul din Spania 1936 ( vezi Revolutia Spaniola) arata adevaratul chip al socialismului, dincolo de miturile  pre stabilite de masinile de propaganda a diverselor guverne si state. Acest socialism nu este dogmatic nici sectar,din aceasta cauza el nu apare ca un sistem pre stabilit de niste dogme a unor organizatii politice, el apare ca o manifestare diferita in circumstante diferite in locuri diferite si cu nume diferite. In Revolutia Spaniola era denumit „anarho-sindicalism” ( vezi anarcho-syndicalism) sau „comunism libertar”, in Revolutia din Februarie din Rusia si cea din Noiembrie din Germania era denumit „comunismul consiliilor” ( vezi council communism) deoarece era bazata pe consiliile muncitoresti mentionare anterior. Toate aceste forme de socialism au in comun doi factori principali : sunt bazate pe democratie directa intr-o forma sau alta si nu in ultimul rand adera la controlul direct a celor ce muncesc asupra mijloacelor de productie. In ultimii ani, aceste tendinte au fost grupate intr-un grup mai mare de filosofii politice numit „socialism libertar ( vezi Libertarian Socialism). Diferitele manifestari a socialismului libertar depind de contextul istoric si social in care se desfasoara anumite evenimente, cum am aratat mai sus in diferite traditii socialismul libertar se manifesta in diferite forme. Radacinile istorice al acestui socialism dateaza  din secolul al XIX-lea o data cu ruptura anarhista si marxista a miscarii socialiste ( vezi prima internationala si congresul de la haga) si respectiv interpretarea libertara a marxismului si anti-leninismul la inceputul secolului al XX-lea ( vezi de Rosa Luxemburg : Leninism sau Marxism si Revolutia Rusa ). Aceasta tendita inceputa de la Rosa Luxemburg a dat start unei intregi traditii socialiste numite ” comunism de stanga” ( vezi left communism ) ce se plaseaza la stanga leninismului, intr-o pozitie mult mai proletara si socialista. Dupa cum vedem, exista si un alt socialism revolutionar anti-capitalist si anti-reformist ce sa manifestat in diferite forme de-a lungul timpului si a fost intodeauna in fruntea luptelor revolutionare ale secolului XIX si XX, acest „celalalt socialism” ofera fagaduinta si poate spala numele socialismului de petele experimentului totalitar.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s