Inegalitatea şi problemele sociale

Este cunoscut faptul că, în societăţile bogate, săracii au o durată de viata mult mai scurtă şi suferă de aproape orice problemă socială posibilă. Diferenţele mari de venituri sunt, de asemenea, considerate ca fiind segmentare şi corozive.

Obiectivul acestui articol este de a demonstra, pornind de la cartea „The Spirit Level” , scrisă de către Richard Wilkinson şi Kate Pickett pe baza a 30 de ani de investigaţie, că egalitatea economică este fundamentul  indispensabil pentru crearea unei societăţi bazate pe colaborare si responsabilitate, cu alte cuvinte, o societate umană.

Pentru aceasta, autorii au examinat care este corelaţia între inegalitatea veniturilor şi nivelul general de bunastare socială din 23 de ţări ( Australia, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Grecia, Irlanda, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Singapore, Spania, Suedia, Elveţia, Maria Britanie şi Statele Unite ale Americii).Inegalitatea economică se poate defini observand modul în care e distribuită bogăţia sau prin diferenţa între venitul cel mai mare si venitul cel mai mic dintr-un spaţiu stabilit, autorii optând pentru ambele metode.

Aceste ţări au fost alese dintr-o listă a celor mai bogate 50 ţări, elaborată de către Banca Mondiala şi prezintă o populaţie mai mare de 3 milioane, pentru a exclude „paradisurile fiscale”.La fel , criteriul de a fi o ţara considerată dezvoltată este primordial, deoarece  permite o comparaţie statistic acceptabilă între ţările studiate, precum şi o concluzionare corectă.

Prin bunastare socială se intelege : speranţa de viaţă, nivelul de educaţie, mortalitatea infantilă, omucideri, numărul de condamnaţi la închisoare, naşteri în perioada adolescenţei, nivelul de încredere socială (faţă de vecini, straini,etc.), obezitatea, bolile mentale (incluzând dependenţa de droguri şi alcool), mobilitatea socială (dacă de-a lungul generaţiilor există posibilitatea de a urca pe scara socială şi în ce măsură).

Prima concluzie este că nu venitul per capita afectează bunastarea socială, ci inegalitatea între venituri.

Observand graficele ( click pe imagine pentru vizualizare mărită ), această concluzie e plauzibilă :

Apoi sunt studiate fiecare din elementele definitorii pentru evaluarea bunăstarii sociale, iar ce se concluzionează  este că tendinţa rămane neschimbată, adică în acele ţări în care există mai multă inegalitate economică (precum Statele Unite ale Americii, Portugalia, Maria Britanie) societatea şi indivizii care o alcătuie prezintă probleme sociale înradacinate si cu o mai mare frecvenţă decât în ţările mai egalitare.

Atunci cum anume putem defini ce înseamna o ţara dezvoltată, cu un nivel de viaţă ridicat?  Este evident că anticele metode economice eşuează în tentativa de a proiecta o imagine veridică, fiindcă nu iau în considerare aspectul distribuţiei bogaţiei care, dupa cum s-a demonstrat, determină nivelul de viaţă în orice aspect. Prin urmare, planurile de dezvoltare propuse de către economişti şi urmate la literă de către clasa politică nu vor putea satisface niciodată nevoile societaţii, oricât de necorupt ar fi sistemul.

Având în vedere aceste afirmaţii, este imperativă adoptarea unei alte forme de organizare socială , bazată pe solidaritate, respect reciproc, cooperare, democraţie directă si auto-gestionarea mijloacelor de producţie.

3 răspunsuri la „Inegalitatea şi problemele sociale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s