David Stetner, 1914-2002

O scurta biografie a lui David Stetner, anarhist roman de origine evreiasca, rezident francez si fondator al revistei “Der Freie Gedank”, revista anarhista in limba idis (dialect sudic al limbii germane vorbita de evrei). Nascut in 1914 la Budapesta, David Stetner si-a petrecut o mare parte din adolescenta in Bucovina. Familia lui a fost instabila dar destul de cultivata, mama lui era o mare admiratoare al literaturii germane. David a devenit interesat de idei anarhiste la varsta de 17 ani, incepand sa frecventeze intalniri secrete organizate in padurea din afara orasului Cernauti. Acesta a citit si discutat, printre altele si lucrarile lui Mihail Bakunin si Rudolf Rocker. David a dezertat din armata romana de doua ori, ca rezultat, el a cunoscut o viata de vagabondaj, inchisoare, foame, umilire si pedeapsa. Acesta a decis sa se mute mai degraba in Franta decat in alta parte;“pentru ca Franta, pentru mine, asa cum eram umilit de catre armata , era tara Revolutiei din 1789 si a Declaratiei Drepturilor Omului.” Pe drum, el a fost ajutat de catre multi oameni buni, de exemplu, impartind dormitorul mic al unei servitoare cu un refugiat bulgar; existenta sa in Paris se poate caracteriza prin viata grea a unui “sans-papiers” (“fara acte” – imigrant ilegal). David a vrut sa se ofere ca voluntar in militiile anarhiste din perioada razboiului civil din Spania, dar a fost descurajat de catre secretarul din Franta a “Federacion Anarquista Iberica” (Federatia Anarhista Iberica), care ia explicat ca victoriile franchiste si tradarile staliniste au subminat drastic revolutia sociala din Spania. In ajunul celui de al doilea razboi mondial a cunoscut-o pe Golda, femeia cu care va  impartasi tot restul vietii sale. In timpul razboiului, ei au trebuit sa se ascunda in apartamente minuscule pentru a nu fi deportati, ceea ce nu a fost cazul familiei lui David, ce continua sa traiasca in Romania, toti cu exceptia unei surori, au pierit in lagarele de exterminare. La sfarsitul razboiului, acesta a primit un loc de munca ca asistent social in ajutorarea supravietuitorilor din lagare, acest lucru la afectat profund. In acelasi timp si-a reluat viata de militant anarhist, alaturanduse unui grup de anarhisti evrei din Pre-Saint-Gervais, de asemenea contribuind la ziarul saptamanal al “Federation Anarchiste” (Federatia Anarhista Franceza). Acesta a considerat ca, anarhistii francezi nu aveau o intelegere clara a identitatii evreiesti, ce la facut sa creeze o revista anarhista in idis “Der Freie Gedank” (Gandul Liber),  publicata intre 1949-1966, contribuind in revista veteranii miscarilor anarhiste din Rusia si Bulgaria precum Nikola si Lea Tchorbadieff – Kamener. David a petrecut nopti intregi editand revista, inarmat cu o masina de scris cu tip de caractere ebraice. Revista a avut un mare succes in diaspora vorbitorilor de limba idis. Obosit de editarea revistei, acesta i-a pus capat in 1966. In anii ’70, agonizat de consecintele antisemitismului, a inceput sa pledeze pentru dreptul evreilor de a trai in Israel. Acesta a fost foarte critic asupra liderilor feudali arabi, inclusiv palestinienii, sustinand forma de organizare ” kibbutzim”, dar nereusind sa ofere  critica reala a statului israelian. In 1986 el a facut apel la solidaritate impotriva razboiului israelian si pentru intelegerea reciproca intre evrei si arabi. Moartea lui Golda, precum si infrangerile miscarilor internationaliste, sociale si libertare, il lasa intr-o stare de tristete profunda. Dar el a ramas atasat de identitatea evreiasca si convingerile sale anarhiste pana la moartea sa, in iulie 2002, la 88 de ani.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s