Sindicalism şi Anarho-Sindicalism în Germania: O introducere

CUPRINS:

1. Ce înseamna „Mişcarea muncitorească”?

2. Emergenţa anarho-sindicalismului şi Uniunea Muncitorilor Liberi din Germania

3. Structura anarho-sindicalismului după primul război mondial

4. O alternativă clară la comunismul autoritar: Freie Arbeiter Union Deutschlands

4.1 Diferenţele esenţiale faţă de uniunile centralizate

4.2 Motive ale declinului apartenenţei la Freie Arbeiter Union (Uniunea Muncitorilor Liberi)

4.2.1 Efectele declinului apartenenţei membrilor asupra locului de muncă: consiliile din fabrică şi negocierea acordurilor

4.2.2 Tensiuni şi conflicte în interiorul FAUD

4.3 Anarho-sindicalismul dincolo de locul de muncă

4.3.1 Organizaţiile culturale

4.3.1.1 Gemeinschaft Proletarischer Freidenker [Comunitatea Proletariatului Liber Cugetător] (GpF)

4.3.1.2 Gilde freiheitlicher Bücherfreunde [Societatea Prietenii Carţilor Libertare] (GfB)

4.3.2 Hilfsorganisationen [Organizaţii de ajutor]

4.3.2.1 Reichsverband für Geburtenregelung und Sexualhygiene [Federaţia Reichului pentru Controlul Naşterilor şi Igienă Sexuală] (RV)

4.3.2.2 Schwarzen Scharen [Trupele Neagre]

4.3.2.3 Arbeitslosenbewegung [Mişcarea Şomerilor]

4.3.3 Alternative la FAUD

4.3.3.1 Aşezările comunale

4.3.3.2 Mişcarea Vagabond

4.3.4 Organizaţii auxiliare ale FAUD

4.3.4.1 Syndikalistisch-Anarchistische Jugend Deutschlands [Tineretul Anarho-Sindicalist din Germania] (SAJD)

4.3.4.2 Syndikalistischer Frauen Bund [Federaţia Femeilor Sindicaliste] (SFB)

4.3.4.3 Kinderbewegung [Mişcarea Copiilor]

4.4 Sfârşitul FAUD

5 Sindicalismul şi semnificaţia sa

Acest text este tradus după: Helge Döhring: Syndikalismus und Anarcho-Syndikalismus in Deutschland. Eine Einführung, in: Jürgen Mümken: Anarchosyndikalismus an der Fulda. Die FAUD in Kassel und im Widerstand gegen Nationalsozialismus und Faschismus, Frankfurt 2004, Verlag Edition AV.

Cuvântul înainte

Textul de mai jos cuprinde o introducere în dezvoltarea sindicalismului german de la începuturile sale în 1890 până la sfârşitul său ca formă de organizare la începutul anilor 1960. Accentul în această introducere, în orice caz, este pus pe perioada de dinainte şi până la 1933, când naţional socialiştii sub Adolf Hitler au ajuns la putere. Sindicalismul şi în mod special anarho-sindicalismul sunt mişcări care au fost uitate în mare măsură. Chiar dacă superficial, această schiţă, ar trebui să arate prin concluziile sale, că această mişcare nu a fost întotdeauna aşa obscură şi necunoscută. Acest fragment nu are ca scop să examineze exhaustiv toate aspectele variate ale anarho-sindicalismului german ci mai degrabă să stârnească curiozitatea şi interesul cititorilor.

Citește articolul →