O scurta cronologie a miscarii sindicale din Romania de la inceputurile ei pana in 1933

Primele asociatii muncitoresti din Romania au fost societati de ajutor reciproc. Prima asociatie de acest gen este infiintata in 1846 la Brasov, de lucratorii tipografi. In 1857 este infiintata “Asociatia de ajutor reciproc a minerilor” iar in 1872 se pun bazele “Asociatiei tuturor lucratorilor din Romania”, care isi propune sa uneasca prin solidaritate pe toti muncitorii din Romania. In 1879 tipografii infiinteaza “Societatea Generala a lucratorilor tipografi din Romania: Desteptarea”, constituita exclusiv din muncitori, care in 1881 va pune in discutie introducerea unui contract de munca care sa fie impus tuturor patronilor din ramura respectiva.

In statutele acestor organizatii profesionale era prevazut “sa se stabileasca fratie si solidaritate intre lucratori, sa se lupte pentru imbunatatirea starii morale si materiale a acestora”.

Urmatorii ani sunt marcati de greve si proteste ale muncitorilor: in luna iulie 1884, are loc greva a 1.200 de carutasi din portul Braila; in lunile iulie si decembrie 1887 se desfasoara greva muncitorilor CFR-isti din Bucuresti, iar in anul 1888, in februarie are loc greva a 300 de CFR-isti din Galati. Tot in 1888, in luna iulie, are loc greva tipografilor. In 1890 se sarbatoreste ziua de 1 mai pentru prima oara in Romania. De 1 mai, muncitorii manifestau pentru: vot universal; dezvoltarea solidaritatii internationale a muncitorilor; repaus duminical; micsorarea impozitelor; incetarea bataii in armata; salariu minim; legiferarea protectiei muncii; introducerea impozitului progresiv.

In aceasta perioada se dezvolta presa muncitoreasca, socialista si anarhista: “Tipograful roman” (1865);  “Lucratorul roman” (1872) “Uvrierul” (1872); “Viitorul” (aproximativ pe la 1880); “Scoala noua” (aproximativ pe la 1880); “Revolta” (aproximativ pe la 1880); “Gazeta rosie” (aproximativ pe la 1880); “Revista rosie” (aproximativ pe la 1880); “Razvratirea” (aproximativ pe la 1880); “Analele Tipografice” (1869); “Lampa“ (1886) – ziar anarhist.

In ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, in Romania se dezvolta o ampla miscare sindicala care cuprinde lucratorii industriali si tot atunci sunt puse bazele organizarii sindicale a lucratorilor CFR, din minerit, ale mecanicilor, metalurgistilor, lacatusilor, etc. Intre 1846 – 1892 sunt infiintate 207 organizatii profesionale, iar intre 1893 – 1898 sunt infiintate 233. Domina un sindicalism de breasla, existand pericolul ca muncitorii sa inceapa sa concureze intre ei in detrimentul miscarii si asta sa fie in avantajul patronilor. In 1896 pentru a preintampina acest lucru va fi infiintata “Uniunea Sindicatelor Breslelor” pentru a centraliza organizatiile sindicale muncitoresti. I.C. Frimu este ales presedinte al “Uniunii Sindicatelor Breslelor” in 1898. Din aceasta uniune fac parte sindicate muncitoresti din Bucuresti, Galati, Craiova, etc. Linia uniunii este inspirata dupa principiile formulate in programul social-democratilor. Pe de o parte, “Uniunea Sindicatelor Breslelor” a reusit sa dea un program comun de lupta, pe de alta parte, centralizarea a facut din sindicate organizatii mai putin democratice. Scriitorul Panait Istrati (care a fost secretar al Sindicatului muncitorilor din portul Brailei) era adeseori deranjat de interventiile celor “de la centru”.

Ziarul “Lumea Noua” arata printr-un articol din iulie 1887, ca uniunea cuprindea 17 organizatii sindicale. In 1899, numarul organizatiilor crescuse la 20. De asemenea, intre 1893 – 1899 au fost inregistrate 140 de activitati greviste. Intrunirile grevistilor aveau loc in cluburile muncitoresti sau ale sindicatelor.

Militanti de stanga importanti: Ioan C. Frimu, Alecu Constantinescu (anarho-sindicalist), Stefan Gheorghiu (militant devotat, a fost exclus din miscarea muncitoreasca pentru deviationism: sindicalism revolutionar), Cristian Racovski, Max Vexler, Leon Ghelerter, Ion Sion.

Miscarea muncitoreasca incepe sa creasca si mai mult la inceputul secolului XX. Dupa 1900, datorita activitatii desfasurate de cercul socialist “Romania Muncitoare” (care apare la sfarsitul anului 1901), mestesugarii din orasele mari si muncitorii din porturi (Galati, Braila) incep sa se organizeze in sindicate. Publicatia “Romania Muncitoare” era dominata de social-democrati, insa aici publicau si anarho-sindicalistii. Colaboratorii acestui ziar se aflau permanent in atentia autoritatilor, din motive usor de inteles: agitatia facuta de acest cerc in randul clasei muncitoare era subversiva.

La congresele muncitoresti din anii 1904 si 1911, meseriasii si salariatii industriali decid infiintarea unei miscari sindicale prin care interesele lor profesionale sa fie aparate in lupta impotriva patronilor. In 1905, la 18 iunie este infiintat sindicatul tamplarilor, primul sindicat din Romania, care avea 15 – 20 de membri. La scurt timp de la aparitia acestuia este infiintat si un sindicat al cizmarilor si croitorilor. Doar un an mai tarziu, la congresul socialistilor din 12 – 18 august 1906, sunt numarate 30 de sindicate cu 4.466 membri iar in 1907 va fi raportat un numar de 55 de sindicate cu 8.470 de membri.

Alte date: in iulie 1906, Sidicatul lucratorilor de incaltaminte din Bucuresti numara 480 de membri; Sindicatul CFR Bucuresti numara peste 1.000 de membri iar Sindicatul muncitorilor de la Santierul Naval Turnu Severin avea 500 de aderenti.

Aceste organizatii sindicale aveau o activitate intensa. Astfel, intre 1900 – 1904 au avut loc 119 greve; in 1905 au avut loc 112 greve iar in 1906 au fost 340 de greve. Dintre cele mai importante greve, amintim: in 1906, in luna aprilie – greva celor 6.000 de muncitori cizmari din Bucuresti; in lunile mai, iunie – greva celor 1.000 de muncitori tamplari din Bucuresti, iar in lunile august si septembrie – greva celor 7.000 de mineri din Valea Jiului.

Cele mai importante greve din perioada 1853 – 1906:

1853 – Greva pantofarilor din Sibiu: prima greva semnalata pe teritoriul Romaniei;

1868 – Greva muncitorilor din Portul Braila;

1888 – Greva muncitorilor de la atelierele CFR Bucuresti;

1904 – Greva generala a muncitorilor feroviari din Transilvania;

1906 – Greva minerilor din Valea Jiului;

(va urma)

2 răspunsuri la „O scurta cronologie a miscarii sindicale din Romania de la inceputurile ei pana in 1933

  1. Pingback: Y U NO resist Romania?! -part 2- « I.A.S.R·

  2. Pingback: De ce cred eu ca vor romanii reinstaurarea monarhiei in Romania « Centrul de Cultura·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s