Mihail Alexandrovici Bakunin

30 mai 1814, Priamuhino, Rusia – 1 iulie 1876, Berna, Elveţia

Născut în Imperiul ţarist într-o familie de nobili, Bakunin şi-a petrecut tinereţea ca ofiţer junior în armata rusă, dar a renunţat la cariere armelor în 1835. S-a dus la şcoală la Moscova ca să studieze filozofia şi a început să frecventeze cercuri radicale unde a fost foarte influenţat de Herzen. A plecat la Dresda, spre a-şi urma cursurile, şi a ajuns în cele din urmă la Paris, unde i-a întâlnit pe George Sand, Proudhon şi Marx. A fost deportat din Franţa pentru că a criticat oprimarea Poloniei de către ţara sa natală.

În 1849 a fost arestat la Dresda pentru participarea sa la revoluţia cehă din 1848. A fost predat Rusiei, iar acolo a fost închis în fortăreaţa Petru şi Pavel din Sankt Petersburg. A făcut temniţă până în 1857, când a fost exilat într-un lagăr de muncă din Siberia. A reuşit să evadeze şi să ajungă, via Japonia şi SUA, la Londra, unde a lucrat cu Herzen la ziarul radical Kolokol (Clopotul). În 1868, s-a înscris în Asociaţia Internaţională a Oamenilor Muncii, o federaţie a unor sindicate şi organizaţii radicale cu secţii în majoritatea ţărilor Europei.

Congresul din 1872 a fost dominat de lupta dintre o facţiune condusă de Marx, care susţinea participarea la alegerile parlamentare şi o facţiune strânsă în jurul lui Bakunin care se opunea unui asemenea gest. Facţiunea din jurul lui Bakunin a pierdut la vot, apoi, la sfârşitul congresului, Bakunin şi câţiva din membrii facţiunii au fost daţi afară din asociaţie pentru că ar fi sprijinit o organizaţie secretă în interiorul Internaţionalei. Anarhiştii au susţinut că congresul fusese aranjat, după care au organizat propria conferinţă a Internaţionalei la Saint-Imier, în Elveţia, în 1872. Bakunin a rămas activ în mişcarea socialistă europeană radicală până când problemele de sănătate l-au forţat să se interneze într-un spital din Berna, unde a şi murit.

Tânărul Bakunin a fost foarte influenţat, ca şi Marx, de filozofia lui Hegel, mai ales de dialectica sa. Ideea sa centrală este libertatea, binele suprem pe care revoluţionarul trebuie să-l caute cu orice preţ. Pentru el, spre deosebire de gânditorii iluminişti şi de promotorii Revoluţiei Franceze, libertatea nu este o afacere individuală, ci o chestiune socială. Astfel, în Dumnezeu şi statul, îl combate pe J.-J. Rousseau: bunul sălbatic, care-şi înstrăinează libertatea din clipa în care trăieşte în societate, nu a existat niciodată. Dimpotrivă, faptul social creează libertatea: „Libertatea celuilalt, departe de a fi o limită sau o negaţie a libertăţii mele, este, dimpotrivă, condiţia ei necesară şi confirmarea sa. Nu devin liber decât prin libertatea altora.” Libertatea adevărată nu e posibilă fără egalitatea de fapt (economică, politică şi socială). Libertatea şi egalitatea nu pot fi găsite decât în afara existenţei unui Dumnezeu exterior lumii, în afara unui stat exterior indivizilor. Statul, capitalul şi Dumnezeu sunt obstacolele de depăşit.

Ostilitatea lui Bakunin, şi probabil a tuturor anarhiştilor, faţă de stat este definitivă. El nu crede că e posibil să te serveşti de stat pentru a duce la capăt revoluţia şi a aboli clasele sociale. Statul, chiar dacă e vorba de un stat al muncitorilor, chiar dacă e vorba despre o guvernarea a savanţilor sau a „oamenilor de geniu, plini de virtuţi”, este un sistem de dominare care-şi generează necontenit elitele şi privilegiile. Puterea de stat ajunge inevitabil să fie folosită împotriva proletariatului, în măsura în care acesta nu poate administra întreaga infrastructură de stat şi trebuie să delege această gestionare unei birocraţii. Formarea unei „birocraţii roşii” este deci inevitabilă, cercul vicios se reînnoadă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s