Muncitorii de la o fabrică din industria minieră (nordul Greciei) votează pentru autogestiune

Declaraţia muncitorilor de la o fabrică din industria minieră din Grecia, anunţând preluarea fabricii în conformitate cu autogestiunea.

„Nu puteţi? Ba da putem!” Muncitorii de la o fabrică din industria minieră din nordul Greciei votează şi se pregătesc pentru autogestiune.

Despre lupta de la VIOMIHANIKI METALLEYTIKI (industria minieră) din Salonic.

Administraţia de la VIOMIHANIKI METALLEYTIKI, o filială a Filkeram-Johnson, a abandonat fabrica din luna mai 2011, împreună cu muncitorii săi. Ca răspuns, muncitorii s-au oprit din muncă (epishesi ergasias: dreptul legal de a se opri din muncă în cazul în care angajatorul întârzie cu plata) din semptembrie 2011. Sindicatul de la Viomihaniki Metalleutiki a organizat 40 de muncitori din care toţi până în prezent (un an dupa închiderea fabricii) sunt înca activi, stând de pază pe schimburi la fabrică pentru a se asigura că nu se sustrage nici un echipament de către administraţie sau că se fură. Toţi muncitorii participă, de asemenea, în Adunările Generale.

Propunerea sindicatului, cu scopul de a evita această fundătură – considerând că administraţia a anunţat că fabrica nu se va redeschide din cauza lipsei de fonduri- este ca fabrica să intre sub control muncitoresc, propunere votată de 98% din muncitori în Adunarea Generală. Mai exact, cer ca fabrica să fie înmânată muncitorilor şi ca toţi membrii administraţiei şi cei din consiliul de administraţie să demisioneze, fără nici o pretenţie de la viitoarea fabrică autogestionată.

În ceea ce priveşte capitalul iniţial, necesar pentru funcţionarea fabricii, propunerea muncitorilor este ca Organizaţia Ocupării Forţei de Muncă din Grecia (OAED) să le plătească în avans sumele la care au dreptul după ce devin şomeri.

Într-un sfârşit, muncitorii de la Viomihaniki Metalleutiki cer introducerea unui statut juridic pentru cooperative, ca atât iniţiativa lor cât şi cele viitoare, să fie acoperite din punct de vedere juridic.

În lupta muncitorilor de la Viomihaniki Metalleutiki, pe lângă valoarea clară observată în orice luptă a muncitorilor şi în orice cerinţă a acestora, putem vedea şi o valoare suplimentară, care cuprinde exact această propunere de autogestiune. Credem că ocuparea şi re-deschiderea fabricilor şi a întreprinderilor de către muncitori este singura propunere alternativă realistă în faţa exploatării în creştere a clasei muncitoare. Auto-organizarea fabricilor care se închid e singura propunere care are puterea de a mobiliza clasa muncitoare – care, trăind mereu sub ameninţarea constantă a şomajului, nu întrevede modul în care poate rezista.

Ştim că sunt multe dificultăţile cu care ne vom confrunta în lupta pentru autogestiune a fabricii, odată ce statul şi capitalul se vor opune cu înverşunare – din moment ce o posibilă victorie va crea un precedent şi un exemplu pentru orice altă luptă din ţară.  Cu toate aceastea, întrebarea în a căror mâini va rămâne producţia este o întrebare de viaţă şi moarte pentru o clasă muncitoare împinsă în degradare. Din acest motiv, luptele muncitorilor orientate în această direcţie şi forţele care rămân solidare acestor lupte trebuie să se pregătească pentru a intra în conflict cu statul şi administraţia pentru a materializa ocuparea mijloacelor de producţie şi autogestiunea.

Facem apel către fiecare sindicat, muncitor şi organizaţie să se solidarizeze cu lupta muncitorilor de la VIOMIHANIKI METALLEYTIKI şi să îi sprijine în mod activ, atât financiar cât şi politic.

ADUNAREA DESCHISĂ:

Miercuri 11/07/2012, ora 18, la Centrul Muncii din Salonic.

Mişcarea pentru Emanciparea şi Auto-Organizarea Muncitorilor

http://federacion-salonica.blogspot.gr