Moneda solidarităţii – Grecia

Un mic reportaj realizat de Leonidas Ntilsizian pentru InterPress Services în care explică modul de funcţionare al Reţelei de Monedă Alternativă din sudul Greciei.

“ – Atenţie! Soda caustică e periculoasă”, avertizează Rea Pigiaki, în timp ce amestecă soda cu lavanda pentru a prepara săpunurile sale parfumate, care sunt foarte celebre în Ierapetra, un mic oraş din sudul Cretei.

Piagiaki, mamă a trei copii, îşi oferă produsele celorlaţi membrii ai Reţelei de Monedă Alternativă. Cere 1,5 kaereti – moneda locală,digitală şi socială a oraşului – pentru fiecare bucată de săpun şi, în general, primeşte miere şi portocale locale în schimbul produsului. “Nu mai avem euro în portofele.Kaereti pare a fi un răspuns  la ceea ce se întâmplă în economia grecească”, spune aceasta. Toate schimburile din reţea sunt înregistrate într-un calculator central, unde membrii lasă mesaj cu ce pot oferi, acoperind o mare varietate atât de produse cât şi de servicii.

Apoi îşi notează ce produse şi servicii au nevoie. Când doi membrii sunt de acord asupra unui schimb de produse, depozitează reciproc în cont suma convenită de kaereti. Punctul cheie e să nu se folosească euro sau altă monedă oficială în circulaţie şi toate schimburile să fie efectuate exclusiv în kaereti.

Cuvântul „kaereti” aparţine dialectului local şi înseamnă „ ofer un mic ajutor cuiva în nevoie, fără a aştepta un beneficiu.” Peşte proaspăt, vin, celebrul rachiu din Creta, cafea arabă, produse agricole locale, mobilier din lemn, cadouri lucrate manual, săpunuri biologice, uleiuri esenţiale, ciocolată de casă, bijuterii – orice vă puteţi imagina – sunt oferite şi schimbate rapid prin intermediul reţelei digitale.

Reţeaua de bunuri tangibile e completată de un număr mare de servicii şi o forţă de muncă bine echipată pregătită să-şi ofere aptitudinile sale : electricieni, instalatori, zugravi, grădinari, artişti grafici, consilieri juridici, contabili, profesori de limbi străine, muzică şi dans, iar lista poate continua.

Articolul cel mai neobişnuit pare să fie un membru care „oferă studiile sale în arhitectură marină”, adaugă Alexis Machairas, membru fondator al reţelei. Practic, reţeaua Ierapetra este pe deplin auto-suficientă şi profesională.

„Moneda locală a fost creată în august 2011 şi, până în prezent, participă mai mult de 300 de membri din societatea locală,”explică Machairas. „În special în ultimele săptămâni – când economia Greciei a suferit un declin- numărul membrilor şi a tranzacţiilor a crescut rapid. În ultima lună, reţeaua şi-a mărit numărul de membrii cu o treime şi se realizează cel puţin o tranzacţie pe zi.”

Transparenţa în sistemul monetar local este cu siguraţă un mare avantaj. Toţi membrii au aces la tabelul principal care arată timpul în care s-a realizat schimbul, preţul şi numărul schimburilor realizate în orice moment. Un kaereti e egal în valoare cu un euro, dar euro nu este permis în cadrul reţelei.

„Monedele alternative sunt, în principal, direcţionate către cei săraci”, adaugă George Stathakis, profesor de economie politică şi vice cancelar al Universităţii din Creta. „Toate reţelele alternative constituie o bază serioasă pentru a depăşi obstacolele pe care cei săraci sunt nevoiţi să le depăşească.”

În acest fel, activităţile străvechi reapar şi iau o nouă formă, generând în acelaşi timp locuri de muncă. „Toate schimburile sunt bazate pe încredere, transparenţă şi simplitate.În ziua de azi, funcţionează 26 de reţele de schimb diferite în întreaga Grecie, deşi kaereti este cea mai ambiţioasă”, a subliniat Stathakis. „Până la sfârşitul anului vor exista în jur de 100 de astfel de reţele în Grecia. Aceia care se numără printre cei 300-1000 de membrii ai reţelei au o perspectivă bună asupra modului de a avea succes cu societatea locală şi cu siguranţă vor primi mari beneficii.”

Totuşi, asa-numita „monedă socială”, oferă speranţă celor săraci, dar nu rezolvă problema macro-economică a Greciei, din moment ce nu dispune de o bază insituţională sau la nivel de stat.

„În acest moment, reţelele sunt la mila centrului de venit intern. Acesta este motivul pentru care este nevoie de o reglementare legală imediată”, a remarcat Stathakis.“Kaereti nu e un înlocuitor al euro,” adaugă. “Funcţionează în paralel cu economia regulară.

Mai mult decât atât, economia de schimb  are rădăcini adânci în regiune.Până în 1960 sistemul de troc reglementa încă sectorul agricol din Creta.

„Mama mea îşi aminteşte că până în 1959 când familia mea închiria o casă în Chania, chiria era plătită doar în ulei de măsline”, îşi aminteşte profestorul.

Economia de schimb permite participanţilor să câştige reciproc. De exemplu, Kostas, un membru al reţelei kaereti, organizează excursii de vară pe barca sa, iar în timpul iernii îşi cultivă terenul, ceea ce îi permite să ofere ulei de măsline reţelei. Pe de altă parte, Dimitris, un alt membru, este un asigurător care furnizează servicii de asigurare auto pentru Kostas, în schimbul uleiului de măsline. „Amândoi câştigam”, spun aceştia.

„În condiţii normale, comerciantul factureaza 1.80 euro pentru un singur litru de ulei de măsline ,iar un client ce cumpără de la supermarket, de obicei, cumpără aceeaşi cantitate cu 5 euro. Acum, amandoi am convenit pentru 2.5 kaereti pentru un litru de ulei de măsline şi nu există nici un intermediar între noi”, explică Dimitris. Schimbul va fi înregistrat imediat în reţea, Kostas va adăuga mai mulţi kaereti în contul său şi, după câteva luni de vânzare de ulei, îi va cere lui Dimitris să îi ofere asigurarea auto anuală.

Astăzi, în Ierapetra, „membrii reţelei plătesc facturile pentru persoanele în vârstă, oferă transport altor locuitori şi chiar au grijă de copii,” spune Ioanna, o muncitoare socială a reţelei.

„În fiecare zi se consolidează legături puternice între membrii. Aceştia iau în considerare nevoile reale ale semenilor lor. În plus, fiecare poate demonstra abilităţile personale. Există membrii care pot repara scaune de lemn şi care acum se simt folositori şi productivi.

Lipsa monedei euro deschide uşa spre o solidaritate între oameni, iar „moneda kaereti” reprezintă calea eficientă pentru o criză economică născută şi dezvoltată din speculaţii financiare.

Membrii Kaereti îl citează adesea pe poetul grec Giorgos Seferis, laureat al Premiului Nobel, care a spus : „În lumea nostră din ce în ce mai mică, cu toţii avem nevoie de ceilalţi.”

Sursa : http://www.ipsnews.net