Joseph Ishill – Biografie

josephishill1rz1Pe 14 martie 1966, în Berkeley Heights (New Jersey, SUA) moare tipograful anarhist Joseph Ishill. Acesta s-a născut pe 11 decembrie 1888 în Cristeşti (Botoşani, România). Provenit dintr-o familie săracă de evrei, a început să lucreze ca ucenic tipograf in Botoşani. In 1907 a fost editorul revistei de scurtă durată Evreul Rătăcitor, apoi s-a stabilit în Bucureşti, iar dupa citirea publicaţiei anarhiste „Revista Ideei”, editată de Panait Muşoiu, devine anarhist. In 1909, emigrează în SUA, stabilindu-se în New York şi munceşte într-o tipografie. În această perioadă, asistă la conferinţele lui Emma Goldman şi frecventează cercurile anarhiste. De atunci participă în funcţionarea şcolii „Ferrer Modern School”, o şcoală libertară ce urma schema pedagogului anarhist Francisco Ferrer, deschisă în ianuarie 1911 în Greenwich Village, care apoi se va muta în 1915 la Harlem (New York), Joseph împreună cu partenerul său, poetul Rose Florence Freeman, devenind fondatorii. Începe tipărirea buletinului „The Modern School” şi e responsabil pentru editarea coloanei libertare. În 1916 publică prima sa carte, „The Ballad of Reading Gaol” de Oscar Wilde.

În 1919 se stabileşte în Berkeley Heights, aproape de New York, unde a fondat editorialul Free Spirit Press, care devine în 1926 Oriole Press. Joeph Ishill editează peste 200 de cărţi şi pamflete, printre care ale unor importanţi gânditori anarhişti, ca şi Kropotkin, Elisée Reclus, Emma Goldman, Benjamin Tucker, Havelock Ellis, Theodore Schroeder etc. fără a uita de poeziile partenerei sale Rose Freeman. Toate lucrările sale au fost scrise de mână şi imprimate la o presă manuală de către elevii săi. Printre artiştii care au ilustrat operele sale se află Louis Moreau. Începând cu 1934, menţine corespondenţa cu Agnes Inglis, de la Colegiul Joseph Labadie, aflat la Universitatea Michigan, căreia îi trimite un exemplar din fiecare carte editată. O mare parte din importanta sa corespondenţă (Tcherkessov, Sofia Kropotkine, Max Nettlau, S. Yanovsky, Paul Reclus, E. Malatesta, A. Berkman, E. Goldman, L. Fabbri, R. Rocker etc.) este păstrată de asemenea în Colegiul Joseph Labadie al Universităţii Michigan (SUA). Colecţia Labadia din Universitatea Michigan deţine una dintre cele mai mari colecţii publicate ale lui Ishill, de asemenea şi corespondenţa poştală dintre Ishill şi Agnes Inglis, curator de drept al colecţiei Labadie. Ishill a distribuit aproape toate publicaţiile sale gratuit, spre persoanele care apreciau munca şi conţinutul acestora, dar şi instituţiilor care le-ar ţine pentru păstrare pentru generaţiile următoare.

Ishill a donat o copie din toate publicaţiile lui către Labadie Collection. Chiar dacă Inglis şi Ishill s-au întâlnit doar odată, ei şi-au împărţit o admiraţie reciprocă şi o prietenie care a durat din 1934 până la moarte lui Inglis în 1952, iar dupa moartea ei, Ishill nu şi-a pierdut angajamentul faţă de Labadie Collection, şi a continuat să doneze pana la sfarşitul vietii. LC încerca să scoată în evidenţă cei mai importanţi autori şi artişti publicaţi de Oriole Press. Mereu un idealist, Ishill nu era satisfăcut doar să tipărească carţi, un text trebuia să facă apel la intelectul lui inainte de al tipări.

Autorul cu cele mai frecvente apariţii, era poetul Rose Florence Fremman. Ea a tradus multe texte pe care Ishill le-a tipăritş i ca editorul de bază pentru mulţi dintre artişti care apar în registrul Tipografiei Oriole, Loius Moreau este cu certitudine cel mai important. El a fost autorul care a dat editurii emblema distinctivă, deasemenea ca şi multe alte xilogravuri ilustrate în diferite cărţi.