Saco-Vanzetti: viaţa, procesul, moartea lor – de Ion Dobrogeanu, 1927


Mai jos sunt două extrase din relatarea lui Dobrogeanu despre crima politică pe care statul nord-american a comis-o, înscenându-le celor doi muncitori anarhişti o crimă şi executându-i pe scaunul electric pentru că luptau pentru eliberarea muncitorilor de sub capitalism. (Despre ce a însemnat viaţa de muncitor imigrant pentru Vanzetti, puteţi citi aici, în cuvintele lui, unde e explicat şi modul şi motivul în care capitaliştii americani şi guvernul au comploatat pentru a-i asasina pe cei doi.)

“… Sacco scria în celula-i zăbrelită a cărei uşă avea să se deschidă pentru câteva clipe pentru a-l îndruma spre saltul în neant:

“Fii tare, fiul meu, şi nu plânge! Nu uita să ajuţi întotdeauna pe cei slabi cari cer sprijin şi să sprijini pe cei persecutaţi, fiindcă ei sunt cei mai buni prieteni ai tăi!”

“Ei au camarazi cari au căzut ca Barto şi ca tatăl tău fiindcă au luptat pentru libertatea tuturor muncitorilor sărmani…”

… În timp ce în înlăuntrul închisorii călăul îşi făcea treaba, undeva în oraş, Roza, nevasta lui Sacco şi Luigia, sora lui Vanzetti, înconjurate de copii lui Sacco, plângeau cu hohote. Când bătu ora fatală, Luigia, care ţinea strâns în mână o cruciuliţă, căzu în genunchi şi se rugă, pe când Roza, liberă cugetătoare ca şi soţul ei, suferea singură, fără mângâiere, fără speranţă.”

Poate fi descărcată aici in format PDF

Sursa : Rev. Anarhista